luni, 30 august 2010

codul bunelor maniere

  CORESPONDENTA
                   BUNELE  MANIERE - NEGRU  PE  ALB - SCRISOAREA

         Pe  vremuri  a  scrie o  scrisoare  era  o  adevarata  arta, iar
  scrisoarea  o  placere  nu  numai  pentru  cel  care  o  scria, ci  si
  pentru  cel  care  o  primea. Astazi , doar scriitorii, artistii - in
  general - si  indragostitii  mai  scriu  cu  pasiune scrisori. In
  iuresul  unei  existente trepidante , majoritatea oamenilor  prefera
  telefonul , faxul sau  telexul  pentru transmiterea  unor  informatii.
  Cu  toate  acestea  constatam  cu totii  ca  scrisorile  nu  au
  disparut din  viata  noastra , dovedindu-si  utilitatea  dintotdeauna.
  Datorita  perfectionarii  mijloacelor  de  transport , scrisorile ajung
  astazi in  timp  record  in  cele  mai  indepartate  colturi  ale lumii
  incit  nu  faptul  ca  mesajul  pe  care-l transmitem  ajunge cu
  intirziere  ne  face  sa  nu  mai  scriem... Ceea  ce  ne lipseste  este
  interesul  si  uneori  talentul de  a  transmite ideile  intr-o  forma
  eleganta. Si nu in  ultimul rind ... lenea.  Intr-adevar , o scrisoare
  trebuie sa  exprime  o  gindire  clara , coerenta , redactata  intr-un
  stil ales. Chiar  si  scrisul  trebuie  sa  fie  ingrijit  pentru a  nu
  da  dureri  de  cap  celui  care  o  citeste. Toate acestea presupun sa
  ne  rezervam  un  timp  special  pentru corespondenta , pentru alegerea
  hirtiei  si  a  plicului, terminind  cu  expedierea scrisorii  prin
  posta. Cui  nu  i  s-a  intimplat  sa  descopere dupa  multe zile  o
  scrisoare neexpediata  dar  de  la  care asteapta  cu  nerabdare  raspuns?
  Vom  vedea  ca  trebuie  sa  stim citeva  lucruri  importante despre
  scrisoare  in  general  pentru a  putea  vorbi  despre bunele  maniere
  care  trebuie  sa  guverneze si  acest  mod  de a  ne " prezenta " in
  fata cuiva , indiferent ca  este  vorba despre  o  persoana  apropiata
  sau  despre  una oficiala.
         Exista  desigur  si  scrisori  pe  care  suntem  obligati sa le
  scriem , ceea  ce  reprezinta  un  supliciu. Dar tocmai aceasta
  dificultate  pe  care  trebuie  s-o  invingem  da  mai mare valoare
  scrisului  si  va  face  scrisorile  mai  pretioase decit un  schimb  de
  replici  telefonice. Chiar  cei  care  se pling de lipsa  de  timp  nu
  scapa  de  datoria  de  a  raspunde scrisorilor primite. Sa  intirzii
  prea  mult  cu  un  raspuns inseamna  o desconsiderare  a  corespon-
  dentului. Din  aceasta intirziere  pot sa  rezulte  animozitati , pierde-
  rea  relatiilor sociale  sau comerciale , si  de  aici  grave  incurca-
  turi personale  sau financiare. Prin  urmare , chiar  daca  avem motive
  de  a  intirzia un  raspuns  trebuie  sa  confirmam primirea  scrisorii.
  Exista  insa si  situatii  in  care  putem  sa  intelegem  de  ce  nu  ni
  se raspunde.  Este  cazul indragostitului  fara  speranta  ce bombardeaza
  literalmente  cu scrisori o  tinara  ce  nu-i  impartaseste sentimentele
  sau  cazul  grafomanilor , cunostinte  intimplatoare care  ne  trimit
  misive , uneori  interminabile , total neinteresante.
         Scrisorile  exista  in  viata  noastra  si  sunt  necesare in
  toate situatiile. Exista  scrisori  de  afaceri  dar  si  scrisori  de
  prietenie , de  dragoste , unele pline de  ura , de disperare , de spe-
  ranta. In  toate insa  se  va  pastra  stima fata  de  destinatar  si  nu
  numai  in formulele  de  politete ci  mai  ales  prin formularea gindului
  clar , in  termeni  adecvati  textului. Pentru  a  atinge  acest  scop  nu
  putem indica  formule , reguli , pentru  ca  de  fapt  fiecare  scrisoare
  depinde  de  cultura , caracterul  si  educatia  celui  care  o  scrie.
        Exista  totusi  doua  conditii : acordul dintre  continutul  scri-
  sorii  si  stil  precum  si  un  efort  minim  pe  care trebuie sa-l  faci
  pentru  a  te  exprima  pe  intelesul destinatarului.
          Cind scriem sa ne imaginam ca aceste rinduri ar putea fi publicate
  (sa zicem) si ca ar putea fi citite de catre  necunoscuti. Oricit de
  intima ar fi o scrisoare, nu trebuie sa fie compromitatoare pentru nimeni.
  Chiar daca avem unn conflict cu cineva si alegem aceasta cale pentru a-l
  rezolva simtind nevoia de a-i spune citeva cuvinte care sa-l usture - ca
  un "brusture", ne vom abtine. Sa nu uitam ca se compromite intotdeauna cel
  care foloseste cuvintele urite si nu cel care leciteste!
          
                          SECRETUL  CORESPONDENTEI
      
         Curiozitatea  tine  de  natura  omului - nimeni  nu  este complet
  scutit  de  ea , dar  ea  nu  ne  da  dreptul  sa devenim indiscreti  si ,
  in  nici  un  caz , sa  atentam  la secretul corespondentei. Cind  pui  o
  scrisoare  inchisa  la posta  inseamna ca  te  protejezi  in  mod  legal
  impotriva  deschiderii  ei. Ai dreptul  de  a  urmari  in  justitie  pe
  cel  care  iti  deschide scrisorile. Este  unul  dintre  cazurile  cind
  legea  coincide total  cu  regulile  bunei  cuviinte. Se intelege  de  la
  sine  ca citirea  corespondentei  adresate altei persoane  constituie  un
  grosolan abuz  de  incredere  si o  imixtiune  intolerabila  in  viata
  acesteia , chiar  daca este  vorba  de  soti , parinti , copii. Gestul
  acesta  poate avea  uneori  urmari  grave si  imprevizibile in  relatiile
  de pilda  dintre  parinti  si  copii. Este  cu  totul altceva  sa ceri
  voie  sa  citesti  o  scrisoare  si  sa  ti  se permita s-o  faci !
 
                       ASPECTUL  CORESPONDENTEI
  
           Aprecierea  unei  scrisori  incepe  prin  impresia  pe  care ti-o
  creeaza  de  la  inceput , prin  hirtia  folosita, dispunerea in  pagina,
  grafie , acuratete. Abia  dupa  acest examen  incepe lectura. O  scrisoare
  al  carei  aspect  este ingrijit  cistiga automat  bunavointa  destinata-
  rului  care  va fi  mai receptiv  fata de  continut - gata  sa  primeasca
  o veste , sa  accepte  o  cerere, sau  pur  si  simplu  sa  se gindeasca
  cu  placere  la  expeditor.
           Hirtia  este  un  element  foarte  important  si  aspectul unei
  scrisori  depinde  in  mare  masura  de  ea. Desi  suntem in era  ambala-
  jelor  policrome , a  fotografiei  in  culori ,nici  o hirtie  nu  este
  mai  potrivita  decit  cea  de  un  alb imaculat. Hirtia  de  scrisori
  nu  este  niciodata  liniata ,suprafata  ei este  neteda  si  marginea
  taiata  drept. Se intelege  ca  plicul va  fi  de  aceeasi  calitate  si
  culoare si  de  o  marime potrivita ( este  bine  ca  hirtia  sa  fie
  impaturita  doar  de doua  ori ). In  mod  obisnuit  se  scrie numai  pe
  o  parte  a colii. Daca  avem  o  hirtie  de  buna  calitate , putem
  scrie  pe ambele  fete, chiar daca prezentarea va avea putin de suferit.
          Se  recomanda  ca  o  scrisoare  sa  fie scrisa de mina - este
  o  dovada  in  plus  a  consideratiei  fata  de destinatar.Se  intelege
  de  la  sine ca ar fi bine sa fie  scrisa cu cerneala , deci cu stiloul.
  Dupa cum vedeti, pledam  pentru frumos  si  buna cuviinta. Nimic  extra-
  vagant  sau  intimplator in  modul  in  care intelegem sa ne  transmitem
  gindurile la distanta. De  aceea - in  mod firesc - si  cerneala  trebuie
  sa intregeasca  imaginea de mai sus. Deci, cerneala albastra sau  neagra.
  In  nici  un caz , rosie , verde , mov !
           Dar  sa  nu  fim  prea  formalisti. De o  buna  bucata  de vreme
  pixul  a  detronat  stiloul. O  scrisoare  scrisa  cu pixul nu  va  fi ,
  in  nici  un  caz , primita  mai  prost  decit una scrisa  cu  stloul.
  Trebuie  sa  recunoastem  totusi  ca scrisul nostru  este  mai  frumos
  si , totodata  mai  personal daca folosim  stiloul. Creionul  la  rindul
  Pentru ei  exista  pixuri cu  mina  de  creion ...
      O scrisoare batuta la masina va fi lipsita de acea nota personala despre
 care am vorbit. Ea este rezervata, aproape in exclusivitate, relatiilor ofi-
 ciale. Autoritatilor sau partenerilor de afaceri ne vom adresa aproape obliga-
 toriu printr-o astfel de scrisoare. Dar scrisul la masina este mai rapid decit
 cel de mina, lucru ce trebuie speculat, astazi cind timpul este mai pretios ca
 oricind. Deci nu este nepoliticos sa trimiti scrisori personale, batute la ma-
 sina.
      Sunt situatii in care nu vom folosi niciodata masina de scris. Felicita-
 rile de orice fel, multumirile, scuzele, condoleantele se scriu de mina si, cu
 atit mai mult, scrisorile de dragoste. Va imaginati ce impresie ar face asupra
 iubitei o scrisoare batuta la masina, desi exista exceptii si de la aceasta re-
 gula... Important este ca ele sa fie lizibile si trebuie sa recunoastem ca daca
 facem un mic efort lucrul acesta este posibil.
       Punerea in pagina a textului are rolul ei in aspectul unei scrisori. Nu
 scriem cum ni se nazare, fara data, fara titlu, fara alineate oricit de grabiti
 am fi. Astfel, vom incepe o scrisoare prin a pune localitatea si data (ziua,
 luna, anul) in dreapta sus. La mijlocul paginii, central, la citiva centimetri
 de marginea de sus, vom scrie formula de introducere :"Dragii mei","Draga mea"
 sau " Stimata  doamna  X ". Exista diverse nuante in folosirea cuvintului
 " drag , draga " cu  variantele  pe  care le comporta "scump, scumpa"," iubit,
 iubita" etc . Astfel, este o deosebire intre " Draga prietena " si " Prietena
 mea draga ", dintre " Draga  tata " si " Tata  drag " ... Formulele  de  alint
 de  genul " Draga  mea turturica  adorabila " sau "Pisoiasul  meu  scump  cu
 smintinica pe  botic " pot  fi  scrise intr-un  anume  moment  al  vietii  si
 intr-o  anumita  stare  de spirit. Dar  s-ar  putea  ca  peste  ani de  zile
 cuvintele  sa vi  se  para  chiar  dumneavoastra  ridicole. O scrisoare  chiar
 intima  nu  trebuie  sa  depaseasca anumite limite de decenta, din  nenumarate
 motive.
       Oricum, titlul incepe cu litera mare si se desparte de  restul  textului
 prin  virgula, apoi  se  incepe scrisoarea tot cu majuscule. Alineatele  sunt
 mai retrase cu 2-3 cm si incep cu litera  mare. Alineatele sunt necesare cind
 trecem de la un subiect la altul sau de cite ori formulam o noua idee. Sa nu ni
 se para un amanunt - e foarte important! Ordinea paginilor este cea fireasca :
 1 ,2 , 3 , 4. Este  bine  ca acestea  sa  fie  numerotate  pentru  a nu  crea
 confuzii  in succesiunea  ideilor.
       Cit  priveste  textul  propriu  zis , nu  trebuie  sa abuzati  de  semne
 de  exclamare  sau  de  intrebare , dupa  cum  nu este  cazul  sa  subliniati
 cuvinte sau fraze intregi - e dovada ca nu aveti incredere  in  discernamintul
 celui caruia i-ati adresat scrisoarea.
       De  asemenea , se  cuvine  sa  fiti  atenti  la simetria rindurilor -
 alegeti  o  hirtie  alba , dar  daca nu puteti scrie drept, puneti  dedesuptul
 ei  un  sablon  sau  rescrieti scrisoarea.
       Dupa  ce  ati  terminat  scrisoarea, nu reveniti cu prea multe  P.S.-uri
 (" post  scriptum " ). Doua  sunt  suficiente:P.S.  si  P.P.S.
       Semnatura  se  pune in dreapta, jos, dupa o formula politicoasa, amicala
 sau afectouasa - in  functie  de  relatia  pe care  o  aveti  cu  cel  caruia
 ii  scrieti. Exista formule consacrate, in  special in  scrisorile oficiale :
 " Al d-voastra, cu  deosebit respect, inginer  Dan  Popa " sau " Va rog  sa
 primiti inca  o data  multumirile  mele , inginer  Dan Popa ". Daca scrisoarea
 e  batuta  la  masina , este obligatoriu s-o semnati de mina cu numele intreg,
 in semn de consideratie.
       Retineti ca textul trebuie  incadrat  in  pagina , lasind o  margine  de
 cca  3  cm  pe  care  e  bine  sa  nu  scrieti nimic.
       Si acum sa punem scrisoarea  in  plic. Hirtia  se pliaza o  data , cel
 mult de doua ori, in functie de marimea plicului. Acesta  trebuie  sa  fie  de
 aceeasi culoare cu hirtia pe care am scris. Este necesar ca adresa destinata-
 rului sa  fie  completa : nume  si  prenume , strada ,numar , bloc , scara ,
 etaj, apartament, codul postal, localitatea , judetul (departamentul ). Pentru
 scrisorile  pe care le expediati in strainatate respectati uzantele fiecarei
 tari. Numele expeditorului nu trebuie sa lipseasca (din  diverse  motive s-ar
 putea  sa  vi se  returneze scrisoarea ). Locul lui este fie pe fata  plicului,
 in stinga, sus, fie  pe spatele  acestuia, in  triunghiul care inchide plicul.
       Timbrele  trebuie  sa  aiba  valoarea  ceruta   in functie de  locul  de
 destinatie. Ele  se  lipesc  in  dreapta sus, unul linga altul pe  orizontala.
 Pentru strainatate alegeti timbre dintr-o anumita emisiune in locul valorilor
 curente. Suntem siguri ca le veti produce o bucurie prietenilor colectionari.
       Ultimul "pas" in trimiterea unei scrisori este introducerea ei in cutia
 postala. Daca  nu  aveti  timp s-o faceti  si  apelati la cineva, regula  cere
 ca, in semn de incredere, sa  i-o  dati  deschisa. Aceeasi  regula  presupune
 ca persoana respectiva sa o lipeasca in fata dumneavoastra. Daca trimitem
 scrisoarea prin personalul hotelului sau prin oameni de serviciu le-o inminam
 inchisa.

              CARTEA  DE  VIZITA , CARTEA  POSTALA , VEDEREA , TELEGRAMA
  
       Chiar si pentru scurte comunicari este de preferat sa scrieti o scrisoa-
 re. Totusi  este  admis  sa  recurgeti  si  la  o carte de vizita, daca textul
 este  foarte  scurt  © de exemplu cind raspundeti  unei invitatii  sau  unei
 felicitari, cind transmiteti salutari sau cind recomandati pe cineva cuiva.
       Cartea postala simpla este din ce in ce mai rar folosita in corespon-
 denta pentru ca poate fi citita de catre oricine. Vederea insa, datorita fru-
 musetii imaginii, este facuta sa bucure privirea tuturor. Spatiul rezervat
 scrisului ne obliga sa ne rezumam la citeva idei. Cel mai bine ar fi ca aces-
 tea sa se refere la imaginea propriu-zisa evitindu-se platitudinile de genul
 " un  strop de  mare si o raza de soare va trimite de pe minunatul litoral
 romanesc Adina ". Lipsa de inspiratie si, de  fapt, dezinteresul pentru gestul
 facut se traduce prin texte stereotipe :" Salutari din Vatra Dornei - familia
 Popescu " sau " Toate cele bune de pe minunatele plaiuri romanesti..."(si pe
 verso e o imagine cu un buchet de flori sau mai rau, cu...doi iepurasi). Ori-
 cum, sa nu scriem oblic. E inestetic, chiar daca unii cred contrariul.
       Iata ca ajungem si la alegerea vederilor, care nu trebuie sa fie un act
 gratuit ci un act de cultura. Ne vom opri la acele imagini care sunt semnifi-
 cative pentru locurile pe care le vizitam, gindindu-ne si la faptul ca uneori
 le trimitem unor colectionari. Chiar daca Turnul Eifel este imaginea emblema-
 tica a Parisului sa nu uitam ca ea a devenit ultrabanala. De pilda, daca vizi-
 tam un muzeu sa alegem reproduceri ale capodoperelor care ne-au impresionat
 in mod deosebit, iar pe verso sa le comentam. Sa recunoastem ca asta presupune
 sa ne documentam, dar merita sa facem acest efort intelectual.
       Telegrama, cu variantele ei faxul  si  telexul, este indicata in toate
 cazurile in care trebuie transmisa o comunicare deosebit de urgenta. O tele-
 grama nu trebuie sa cuprinda cuvinte inutile, dar nici sa fie criptica dintr-o
 economie exagerata, deoarece s-ar putea ca destinatarul sa nu inteleaga mesa-
 jul. Reititi schita
       Telegrame de  I.L.Caragiale dar si ciorna telegramei dumneavoastra -
 s-ar putea sa  va amuzati  copios.
      
                     CE  NU  TREBUIE  SA  FIE  O  SCRISOARE

     Nu se trimit niciodata scrisori anonime. Cu toate ca unele voci sustin ca
 sunt utile, este necesar sa renuntam la acest obicei care denota o totala lip-
 sa  de caracter.
      Nu se incep toate alineatele cu "eu".
      Vom amina intotdeauna sa trimitem o scrisoare de amenintare sau injurioa-
 sa, in speranta ca vom renunta sau ca vom adopta un ton pe care nu-l vom re-
 greta mai tirziu.
      Sa nu dramatizam incidentele minore, sa nu exageram cu comentariile pesi-
 miste asupra evolutiei unei boli sau asupra situatiei noastre financiare. Fap-
 tele marunte nu intereseaza decit rudele apropiate si pe de alta parte sa ne
 gindim ca "drama" frigiderului stricat se va fi rezolvat de mult pina vom pri-
 mi raspunsul, iar de raceala nici nu ne vom mai aduce aminte! In general, sa
 nu ne lamentam in permanenta dar nici sa nu ne laudam excesiv. Orice exagerare
 indiferent de subiect, este nepotrivita. Sa nu uitam ca e posibil ca scrisoarea
 noastra sa cada in miinile altcuiva, asa ca trebuie sa evitam sa dam amanunte
 care s-ar putea intoarce impotriva noastra sau de care ne-ar fi rusine peste
 un  timp.

                          MODELE  DE  SCRISORI

     Dam mai jos citeva exemple de scrisori: una particulara si trei scrisori
 oficiale, necesare obtinerii unui serviciu. Aceste scrisori vor fi insotite de
 un  C.V.
     ACEST TEXT VA FI SCRIS CU LITERE DE MINA, IN STINGA; IN  DREAPTA, O ADRESA.
 LEGENDA : COMENTAREA UNEI VEDERI -
          
       SCRISOARE  PARTICULARA :
  
                                                           15.03.94,
                                                             DORTUNG
                            Dragii nostri,
           Am ajuns de o zi la D. , un orasel frumos si foarte ploios. Se zice
  ca este soare cam odata pe an. Drept  urmare ne-am cumparat in sfirsit o um-
  brela in folii colorate. Tocmai am vizitat castelul din forografie. Dupa cum
  se vede, acesta este "Roter Saal" si pe pereti se afla portretele familiei
  nobiliare care a construit castelul. In usa pe care o vedeti ne-a intimpinat
  insusi printul - un domn foarte dragut - de meserie print !
           Acum suntem intr-o cafenea ca sa ne adapostim de ploaie, si in jurul
  nostru sunt numai doamne in virsta care isi beau cafeaua de la ora 5.
           Va sarutam si va mai scriem,
                      Ioana  si  Andrei.
  

           Modele  de  scrisori  de  cerere  de  serviciu
  
    1) M.Patru
       Institutul de Cercetari Atomice, str. Izvor nr. 12 sect. 5, str. Negus-
  tori nr. 6 sect. 2, cod 75114 Bucuresti                
  
  Bucuresti , 22 mai 1994
                  
                        Domnule  Director,
       In urma anuntului dumneavoastra din ziarul "Romania libera" din 10 mai
  1994, va trimit alaturat un curriculum vitae. Raspund acestei solictari de-
  oarece cred ca experienta mea corespunde cerintelor postului oferit.Pe de la-
  ta parte, activitatea institutului dumneavoastra ma intereseaza foarte mult
  si pentru ca deschide posibilitati de viitor. De asemenea, v-as ramine obli-
  gat daca ati binevoi sa-mi acordati un interviu la o data cit mai apropiata,
  pentru a discuta mai bine eventuala mea angajare. In asteptare, cu aceasta
  speranta, va rog sa primiti domnule director, expresia sentimentelor mele de
  respect.
                                                    Mihai  Patru

                         CURRICULUM  VITAE
  
        Mihai  Patru
        Nascut  la : 30 ian 1964
        Adresa: str. Izvor nr. 12 sect 5, cod 75114  Bucuresti
        Telefon : 2493107
      Celibatar, stagiul militar satisfacut. Absolvent al Institutului Poli-
  tehnic Bucuresti, Facultatea de electronica, promotia 1988; cu media 9,98
            
          EXPERIENTA  PROFESIONALA
    
      5 ani inginer proiectant la Centrala Nucleara Cernavoda
    
          LUCRARI  PUBLICATE
    
      Studii pe teme de specialitate in revista "Era atomica", doua dintre ele
  au fost traduse in revista "Newsweek".

          LIMBI  STRAINE
  
      Engleza : foarte bine
      Franceza : satisfacator
      Italiana : satisfacator

            IN  PREZENT

      Inscris la doctorat din anul 1992

             PASIUNI

      Pescuit, sah

    2) I.Vasilescu
       S.C. Construct S.A., str. Brazi nr. 2, str. Negustori nr. 26, cod 4113
  Sacele, cod 5149 Brasov, jud. Brasov

       Sacele , 20 apr. 1994

                       Domnule  Director,

       In urma anuntului dumneavoastra din ziarul "Curierul national" din 11
  aprilie 1994, va trimit alaturat un curriculum vitae.
       Va rog sa-mi fixati o data la care ma pot prezenta pentru a va expune
  motivele care ma determina sa solicit acest post.
       Va multumesc anticipat si astept raspunsul dumneavostra.
                                              Ion  Vasilescu

                      CURRICULUM  VITAE
        Ion  Vasilescu
        Nascut la : 28 iunie 1960
        Adresa : str. Brazi nr. 2, cod 4113 Sacele, jud. Brasov
        Starea civila : casatorit, am in intretinere trei copii minori
        Stagiul militar : satisfacut

                  STUDII
    
      Liceul Industrial de Constructii Brasov, 10 clase curs de calificare cu
  durata de 2 ani, specialitatea zidarie

          EXPERIENTA  PROFESIONALA ( conform " cartii  de  munca " )

      2 ani Santierul de Constructii Sacele 1976-1978, 1980-1990 sef de echipa
  la Intreprinderea de Gospodarie Comunala si Locativa (ICGL) Brasovb din 1990
  maisrtu zidar la S.R.L. Codlea. Precizez ca am lucrat in tot acest timp si ca
  zugrav, faianter si vopsitor

              LIMBI  STRAINE
      
        Germana : bine

    3) M. Popescu,
       Impex  S.R.L., str. Camelia nr. 14 sect. 3, sos. Panduri nr. 18 sect. 6
  cod 14926 Bucuresti, cod 13112 Bucuresti

                        Domnle  Director,

       Raspund la anuntul publicat in "Romania libera" din 14 martie 1994 prin
  care se ofera mai multe posturi de secretara. La virsta de 37 de ani, consi-
  der ca am suficienta experienta, simtul responsabilitatii, fiind un om activ,
  cu spirit de initiativa. Echilibrata si calma iubesc organizarea.

       Am lucrat ca secretara a unui mare liceu si in paralel am avsolvit cur-
  suri de operator P.C. si marketing, iar in prezent lucrez la o mica firma par-
  ticulara. Astazi, dorind sa-mi cunostintele nou obtinute, precum si experien-
  ta anterioara, as fi interesata sa lucrez intr-o interprindere de anvergura
  firmei dumneavoastra, ca secretara sefa la oricare dintre compartimentele :
  import - export, financiar, marketing.
       Anexez curriculum vitae solicitat in anunt, urmind ca actele sa le pre-
  zint la data desfasurarii concursului, deoarece aceasta data nu a fost preci-
  zata in anunt, va rog sa binevoiti sa-mi comunicati in timp util cind va avea
  loc concursul si conditiile lui de desfasurare.
                                         Cu  multumiri, Maria  Popescu.

                        CURRICULUM  VITAE
          
         Maria  Popescu
         Adresa : str. Camelia nr. 14, sect. 3, cod 14926 Bucuresti
         Telefon : 6149910
       37 ani, casatorita, 2 copii : un baiat in virsta de 12 ani la liceul de
  muzica " George  Enescu " si o fata de 10 ani eleva la liceul " Tonitza "
         Sotul : inginer electronist la Institutul de Cercetari Atomice.

               STUDII
      
       Absolventa a Liceului de Filologie-istorie "Iulia Hasdeu" promotia 1976.
  Cursul de marketing cu durata de un an absolvit in 1991. Curs de operator P.C.
  cu durata de sase luni absolvit in 1992.

          ACTIVITATE  PROFESIONALA
 
       1976-1980 : secretara adjuncta la Liceul Industrial " Pipera ".
       1980-1990 : secretara sefa  la  acelasi liceu
       1990-1994 : secretara a directorului firmei "AuDaMi" S.A.

             EXPERIENTA

       Buna cunoastere a utilizarii calculatorului (MSDOS, WORD PERFECT 5.1,
  WINDOWS, WORD, COREL DRAW, LOTUS 123).
       Usurinta in exprimare (oral si scris) si in relatiile cu publicul.

           LIMBI  STRAINE
        
       engleza : bine
       franceza : satisfacator

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu