Curiozitati: iunie 2011

joi, 16 iunie 2011

vorba zilei

onoarea e cel mai inalt bun dintre toate bunurile exterioare(Aristotel)

Compunerea unui elev de clasa a VII-a la geografie:
Noi locuim in Europa, o tara mult mai mica decat Asia. Insa ce au ei avem si noi in felul nostru. La ei Marea Moarta cu o salinitate mare, la noi fantanile umplute cu sare de handicapatii ce nu au ce face. Astfel la noi se creaza o sete ca in desert, doar ca noi avem alimentare de unde ne putem lua sifon. Ei se lauda cu un fel de Tibet si cu o vaca paroasa si netunsa numita yac, si cu camilele lor care stim ca una produce mai multe bale decat o clasa intreaga. Ei se lauda cu Chomolugma, muntii Baikali , Urali, ghetari, da' noi avem Postavarul din Brasov, gheata din frigidere si potopurile la tigani.
Ei au eruptii tehtenice, da' noi avem fasole. Nu stiu unde e Gobi ala, da' cred ca e undeva prin Sud Est. Nu mai comentez nimic ca nu stiu ce este. Mangrave, mangrove, nu stiu ce sunteti dar Romania e mult mai misto decat Asia intreaga. Viva Romania !!!

Bancul zilei

Un ardelean pe nume Gheorghe, neavand bani s-a hotarat sa vanda vaca la targul de duminica. In drum spre targ se intalneste cu Ion si continua drumul impreuna.
Pe drum Gheorghe vede o broasca raioasa mare si urata si ii spune lui Ion:
- Ioane, vezi tu broasca asta? Daca tu o mananci iti dau vaca mea.
Ion sta si se gandeste ca este sarac si i-ar prinde bine o vaca si se apuca cu scarba sa manance broasca.
Dupa ce a mancat jumate nu mai poate si ii spune lui Gheorghe:
- Gheorghe, daca mananci tu jumatatea asta nu-ti mai iau vaca.
Gheorghe se gandeste ca daca se intoarce fara vaca sau bani acasa il omoara nevasta.
- Bine, zice si se apuca sa termine broasca dupa care isi continua amandoi drumul. Dupa un timp Ion zice:
- Mai, Gheorghe, de ce am mancat noi broasca asta ma?

Gluma zilei

Doi vanatori erau undeva, intr-o padure. La un moment dat, unul dintre ei se prabuseste la pamant, fara suflare, cu ochii dati peste cap. Celalalt scoate repede celularul si suna la Salvare. - Prietenul meu a murit. Ce sa fac? striga el in receptor. La care operatorul raspunde: - Mai intai, calmati-va si eu o sa va ajut. Acum sa ne asiguram ca e intr-adevar mort. Se lasa tacerea, dupa care se aude zgomotul unei impuscaturi. Dupa care, tipul pune mana pe telefon si zice: - OK si acum ce facem?

Vitaminele hidrosolubile

Postulata de Funk in 1912 multiplicitatea vitaminelor a fost demonstrate in anii urmatori.Azi se cunosc numeroase vitamine cu structure chimice foarte variate.Din aceasta cauza,ele nu au putut fi clasificate conform structurii interne.
Clasificarea vitaminelor se bazeaza pe criteria de solubilitate.Astfel vitaminele sunt:
• Liposolubile (solubile in grasimi)A,D,E,K
• Hidrosolubile (solubile in apa)B complex,C
Vitaminele hidrosolubile
Majoritatea acestor vitamine intra in constitutia coenzimelor.In aceasta categorie mai sunt incluse si alte substante care totusi nu sunt recunoscute-in mod unanim-drept vitamine pentru animalele superioare.
Aceste vitamine “se pierd” extrem de usor in timpul unor operatii culinare sau industrial obisnuite:spalarea,pastrarea si fierberea in apa.Din cauza hidrosolubilitatii,se pot pierde usor prin transpiratie abundenta si repetata.Se absorb usor,dar pentru aceasta este necesara prezenta acidului clorhidric din sucul gastric.
Organismul nu poate realize reserve importamnte sau depozite de vitamine hidrosolubile (ca in cazul celor liposolubile).
Din punct de vedere al actiunii aceste vitamine intra in constitutia unor enzime, necesarul de vitamine fiind astfel influentat de intensitatea consumului de energie din organism.

Vitamine ale “Complexului” B
Vitaminelor hidrosolubile incluse in acest complex le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice:
o Sunt factori de crestere pentru bacteria,ciuperci si mucegaiuri
o Indeplinesc rol de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume
o Se utilizeaza in tratamente medicamentoase
Vitamina B1 (tiamina,clorhidrat de aneurina,vitamina antinevritica)-necesara in special pentru functionarea normal a sistemului nervos si a aparatului digestiv.
Proprietati fizico-chimice-in solutii tiamina se afla sub forma de ion (cation),iar in stare pura solida sub forma de sare.De obicei tiamina se obtine in stare solida,cristalina, in solutii acide,de culoare alba.se obtine clorhidratul clorurei de tiamina.
Sursele de vitamina B1-este raspandita in ambele regnuri,animal si vegetal,dar mai ales in cel vegetal,in special in taratele cerealelor si in embrionul lor.Principalele surse alimentare de tiamina sunt:
-painea,malaiul,unele legume si fructe(cartofi,salata,spanac,varza,fasole verde,nuci, alone)
-cea mai mare cantitate de vitamina B1 se gaseste in drojdia de bere si mai ales in cea uscata
-dintre alimentele de origine animal in ficat,rinichi,carnea slaba de porc,mezeluri, peste, galbenus de ou.
Rolul fiziologic al vitaminei B1-este necesara bunei functionary a sistemului nervos central si mai ales al celui periferic.Joaca rol insemnat in mecanismul umoral al excitatiei nervoase impreuna cu acetilcolina.
Cantitatea zilnica necesara de vitamina B1 pentru adult este de 1-2 mg.ea variaza in raport cu activitatea,cu felul si factorii de nutritive ce alcatuiesc ratia alimentara,cu starile fiziologice si cu varsta.

Vitamina B2(riboflavin,lactoflavina)-intervine in reactiile care elibereaza energia necesara celulelor,precum si in metabolismul lipidelor,proteinelor,glucidelor.
Proprietati fizico-chimice-substanta solida,cristalina,galbena,termostabila,putin solubila in apa si stabile in solutii apoase,foarte sensibila la lumina.
Sursele vitaminei B2-foarte raspandita in regnul vegetal animal.produsele de origine vegetala bogate in aceasta vitamina sunt legumele verzi:spanac,laptuci,mazare,fasole verde, ardeigras,rosii,conopida,nuci,caise,prune uscate,struguri,vin rosu.Cea mai mare cantitate de vitamina B2 se gaseste in drojdia de bere.In regnul animal:ficatul,rinichiul,inima,splina, creierul,carnea de peste,icre,albus de ou,branza,lapte.
Rolul fiziologic al vitaminei B2-este unul dintre constituentii celulari,esentiali care actioneaza sub forma de combinative proteica in fenomenele de respiratie celulara si intervine in procesele de dehidrogenare.este indicat in caz de perles si de crampe muscular.

Vitamina B3(vitamina PP,antipelagroasa,nicotinamida,niacina)-implicata in reactiile de oxido-reducere ale celulei.
Proprietati –se prezinta sub forma de cristale incolore,solubila in apa,alcool,eter, rezistenta la fierbere,stabila la lumina,rezistenta la oxidare.
Sursele vitaminei B3-organismul poate sa o fabric pornind de la un acid,triptofanul, in prezenta vitaminelor B1,B2,B6.Sursele alimentare vegetale:drojdie de bere,grau,orz,linte, fasole uscata,gulii,sfecla rosie,cartofi,ciuperci.De origine animala:ficat,rinichi,inima,plamani, creier,carne de vita,de pui,de peste,slanina,unt,oua.
Efectele deficitului de vitamina B3-aparitia unor tulburari generale si locale:apatie, slabire,somnolent,parestezii,diminuarea reflexelor,inrosirea pielii apoi aparitia unor vezicule,fisuri

Vitamina B4(adeina,6-aminopurina)
Proprietati-in stare pura se gaseste sub forma de cristale,care fiind incalzite la peste 300˚ C se descompun fara a se topi.
Sursele vitaminei B4-in stare libera o gasim in placenta,ficat,ceai,sfecla de zahar , drojdie de bere,hamei.
Rolul fiziologic-biosintetizeaza nucleoproteidele

Vitaminele din bios-factor de crestere pentru microorganism si vitamine pentru animale:
1. Mezoinozitolul
2. Biotina (B8)
3. Acidul pantotenic (B5)
Mezoinozitolul-substanta solida,cristalina,incolora,solubil in apa,factor lipotrofic,prin combinare cu colina formeaza lecitina.este raspandit in ambele regnuri si se intalneste in ficat,drojdie de bere,,fasole uscata,creier si inima de vita,pepene galben,grapefruit,germeni de grau,alone,varza.Metabolizeaza grasimile si colesterolul,are rol important in hranirea celulelor cerebrale,ajuta la mentinerea starii de sanatate a parului,impiedicand caderea acestuia.
Biotina (B8)-substante solide incolore,solubile in apa,stabile la incalzire,sunt descompusi de acizi si baze. Principalele alimente ce contin vitamina B8:ficat,rinichi, slanina afumata,carnea de pasare,oul,drojdia de bere,ciupercile,conopida,fasolea uscata,orezul, laptisor de matca.Este un factor essential care influenteaza metabolismul lipidelor,stimuland sinteza acizilor grasi,mai ales la nivelul pielii si al ficatului,este un determinant antilipotrop si produce infiltrarea grasa a ficatului,este conzima a numeroase carboxilaze.
Acidul pantotenic (B5)-participa la formarea anumitor hormone.Se gaseste in majoritatea alimentelor,cele mai bogate fiind:drojdia de bere,carnea,ouale,produsele lactate, legumele uscate si pestele.Este un ulei galben-vascos,solubil in apa,da prin hidroliza acida beta-alanina si un acid dihidroxilat care poate fi privit drept un derivate al acidului butilic. Este absorbita la nivelul intestinului,de unde,pe cale sanaguina,ajunge in tesuturi sub forma de coenzima A.

Vitamina B6(piridoxina,adermina)-factor de nutritive cu actiune vitaminica,care are o serie de functii importante in unele procese metabolice;este necesara cresterii microorganismelor
Proprietati fizico-chimice-baza cristalizata incolora,gust amar,solubila in apa ,alcool , acetone,relative stabile atat in stare solida cat si in solutie,sensibila la lumina.
Sursele vitaminei B6-se gaseste in ambele regnuri sub forma libera,in combinative cu fosfat sau cu fosfat si proteine:ficat,rinichi,inima,splina,creier,pancreas,lapte,grau,porumb, sfecla,varza,spanac,fructe,drojdia de bere.
Rolul fiziologic al vitaminei B6-are o sarcina importanta,deoarece intra in constitutia unui numar apreciabil de enzyme cu functii oxidoreducatoare,intervenind astfel in metabolismul proteinelor,a lipidelor si indirect a glucidelor.Intervine in formarea adrenalinei. Are o atributie importanta in reglarea activitatii nervoase.

Vitamina B9(acid folic,acid pteroilglutamic)-in alimente,acidul folic se gaseste sub forma conjugate cu acidul glutamic,din care se elibereaza datorita unei enzime existente in organism.
Proprietati-substanta solida,cristalina de culoare galben-portocalie,putin solubila in apa,mai usor solubila in solutii alcoolice diluate,incalzita la 200˚ C se descompune fara a se topi.
Surse-spanac,lamai,banana,ficat,rinichi,oua,fasole,soia,drojdie de bere si unele bacteria.
Rolul fiziologic-stimuleaza formarea globulelor rosii si albe,are atributie importanta in sinteza acizilor nucleic,a proteinelor precum si in cresterea si reproducerea celulara, participa la formarea acidului clorhidric in stomac si prin aceasta se stimuleaza pofta de mancare.Lipsa acestei vitamine provoaca aparitia unei anemii cu hematii imature,de dimensiuni mari.

Vitamina H’ a vietii bacteriilor(acid p-aminobenzoic-APAB)-unul dintre cei mai noi membrii ai familiei B complex.poate fi subtilizata de organismul uman,contribuie la formarea acidului folic,este un factor important in utilizarea proteinelor,are deosebite calitati de protective impotriva razelor solare.
Surse-ficat,drojdie de bere,rinichi,cereal integrale,orez,tarate,germeni de grau si melasa.
Simptomele care indica un exces de p-aminobenzoic sunt greata si varsaturile.

Vitamina B12(corinoida,cobalamina,cianocobalamina)
Proprietati-substanta solida,cristalina,constituita din ace rosii rubinii,stabile pana la cca 300˚ C,solubia in apa,stabile in aer si in solutii neuter sau usor acide.
Surse-ficat,rinichi,splina,muschi,peste,oua,lapte.produsele de origine vegetala sunt lipsite de aceasta vitamina.
Rolul fiziologic-nu este complex cunoscut.Are actiune anabolica in metabolismul proteinelor si al lipidelor de unde rezulta rolul important pe care il are in desfasurarea mecanismului de crestere si inmultire a celulelor.Este contraindicaya in boli precanceroase sau anceroase,deoarece stimuleaza cresterea tumorilor.

Vitamina B15(acid pangamic)-solubila in apa,nu este considerate de fapt o vitamina in sensul strict al cuvantului,deoarece nu s-a demonstart rolul ei indispensabil in procesul de nutritive.Este un antioxidant ceea ce face ca actiunea sa fie asemanatoare cu a vitaminei E.
Surse-drojdia de bere,orez brun integral,seminte de dovleac,seminte de susan.
Efectele carentei vitaminei B15-disfunctii nervoase si glandular,boli de inima, insuficienta oxigenare a tesuturilor.

Vitamina B17(amigdalina,letril)-una dintre cele mai controversate “vitamine” ale acestui deceniu.Din punct de vedere chimic este o combinative a doua molecule de glucoza numite amigdalina.Este una dintre vitaminele B care nu se gaseste in drojdia de bere.Comercial,se prapara din samburi de caise.
Desi a fost folosita pentru combaterea cancerului,studiile sponsorizate de Institutul National al Cancerului,nu au putut pune in evident proprietatile terapeutice ale amigdalinei in tratarea acestei boli.

Vitamina C
Mai este cunoscuta sub numele de vitamina antiscorbutica sau acid ascorbic-cea mai sensibila vitamina la fierbere(scade cu mai mult de 50% in legumele fierte in apa)
Proprietati fizico-chimice-prezinta spectru de absorbtie in ultraviolet,este optic active,din punct de vedere chimic este o substanta reducatoare..Oxidarea lui are loc usor,mai ales in mediul alcalin sau prin ridicarea temperaturii.In mediul reducator acidul dihidroascorbic fixeaza 2 atomi de hydrogen,cate unul la fiecare grup cetonic si reface acidul ascorbic in forma dienolica.Este usor distrusa de caldura si substantele alkaline.Reprezinta cel mai puternic agent reducator din tesuturi.Cresterea metabolizarii vitaminei C produce sporirea oxalatului si a uratilor din urina.Are character slab acid datorita celor doua grupari enolice vecine din molecula.
Sursele vitaminei C-una dintre cele mai raspandite vitamine din regnul vegetal.sursele cele mai bogate sunt legumele:ardeiul gras,hreanul,salata verde,spanac,conopida,varza alba, tomate,prajul;si fructele:macese,coacaze negre,fragi,portocale,lamai,zmeura,piersici,visine, affine,mere,catina.
Rolul fiziologic-atributie importanta in procesele de oxidoreducere celulara si tisulara, este un donator de hidrogen.Mareste rezistenta endoteliului capilar,impiedicand hemoragiile, mareste rezistenta organismului fata de infectii,favorizand elaborarea de gama-globule de catre sistemul reticulo-histio-citar.Refleaza formarea si mentinerea substantelor intercelulare a colagenului si a dentine.Cicatrizarea plagilor se face mai repede in prezenta acesteia.

Vitamina C2(vitamina P,rutina,bioflavonoide,hisperidina)-asigura absorbtia corespunzatoare si utilizarea vitaminei C in organism.
Sursele naturale ale vitaminei C2-strugurii rosii si albi,citricele,macesele,prunele, caisele,ciresele,murele,coacazele,varza,spanacul,patrunjelul verde.

Enzimele

Enzimele

In organismele vii se petrec cu o uimitoare usurinta, la temperatura joasa si in solutie practic neutra, un numar mare de reactii pe care chimistul nu le poate efectua in laborator decat lucrand la temperaturi si presiuni ridicate, in prezenta de acizi sau de baze tari, de dizolvanti neaposi sau de catalizatori heterogeni metalici. Printre aceste reactii se numara atat degradari de molecule (hidrolize si oxidari) cat si sinteza de compusi cu structura complicata. Intelegerea mersului acestor reactii este importanta, in primul rand pentru cunoasterea unor fenomene naturale de cea ma mare amploare si raspandire, in al doilea rand pentru interesul practic pe care il prezinta. Nu este absurda speranta ca, o data cunoscut mersul reactiilor din celulele vii, acestea vor putea fi imitate in laborator si in industrie sau chiar dirijate pe cai noi.
S-a recunoscut inca de mult ca organismele folosesc, pentru realizarea acestor transformari chimice, catalizatori organici, continuti in concentratii mici in celule sau in sucurile secretate de acestea, cum sant sucurile digestiei, laptele, urina etc.
S-a dat acestor catalizatori numele de fermenti sau enzime (de la enzyme, literal: "in aluat").

Scurt istoric.
Reactii enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a otetului, a berii si a branzei. O cercetare sistematica a lor a fost interprinsa abia in epoca moderna.
In 1713, Reamur a observat dizolvarea carnii in sucul stomacal al ciorii. De asemenea, fiziologul Spallanzani (1783) a hranit animale cu bucati de carne invelite in retele de sarma si observat dizolvarea carnii in stomac.
Stahl, fondatorul teoriei flagisticului, explica fermentatia ca un proces in care una din substantele prezente transmite "miscarea sa interna" substantei care fermenteaza (1697). In 1680, van Leeuwenhoeck a observat la microscop celulele drojdiei de bere, dar aceasta descoperire nu a fost luata in seama timp de doua secole. Lavoisier (1789) a facut un bilant de materiale al fermentatiei, aratind ca oxigenul, hidrogenul si carbonul din zahar se regasesc in alcoolul si bioxidul de carbon ce iau nastere.
In cursul sec. al XIX-lea au fost preparate multe extracte de enzime. Astfel, dupa ce Kirchoff a observat, in 1820 , ca o componenta glutinoasa din bobul de orz incoltit, numit malt, transforma cantitati de amidon mult mai mari decat propria sa greutate, intr-un zahar solubil, maltoza, Dubrunfaut a gasit , in 1830, ca extractul apos, limpede, de malt are aceeasi actiune solubilizanta asupra amidonului ca maltul insusi. Din acest extract, Payen si Persoz(1833) au izolat, prin precipitarea cu etanol, prima enzima, amilaza (fireste foarte inpura), sub forma unui material solid alb, amorf, capabil sa solubilizeze o cantitate de amidon de 2000 de ori mai mare decat propria sa greutateIn 1830, Robiquet si Boutron-Chalard au descoperit hidroliza amigdalinei, cu extract de migdale amare, iar in 1837, Liebig si Wohler au izolat enzima respectiva, numind-o emulsina. Printre primele enzime izolate (in stare impura) vom mai mentiona: pepsina din sucul gastric(Schwann, 1836);tripsina, din sucul pancreatic (Kuhne, 1848); lipaza (Claude Bernard, 1849); invertaza (Mitscherlich, 1841; Berthelot, 1860); ureeza (Musculus, 1882) etc.
Un moment istoric deosebit de important este recunoasterea clara, de catre Berzelius, in 1835, a caracterului catalictic al reactiilor enzimatice, precum si a rolului esential pentru viata animalelor si a plantelor jucat de aceste reactii.
In anul 1940,cercetatorul american Edward Howell a facut, in acelasi domeniu, o si mai mare descoperire: cercetand substantele vitale propriu-zise si anume, ENZIMELE, a dovedit ca ele sunt purtatori vietii din orice organism viu,fiind deci si materia vie din alimentele noastre (asta atata timp cat nu sunt distruse prin fierbere).
Este uimitor cum de stiinta nu a pretuit corespunzator aceasta descoperire extraordinara si cum de nu s-a facut nici un fel de "publicitate" in favoarea enzimelor, cum facuse, la vremea lor, pentru vitamine.

Activitatea catalitica a enzimelor.
Enzimele sant, precum s-a mai spus, catalizatori organici, produsi de celula vie, actionand asupra anumitor substante numite substraturi. In marea lor majoritate, enzimele catalizeaza reactia unei substante organice cu un compus anorganic liber sau cedat de alt compus organic (apa. acid fosforic, hidrogen, oxigen etc.).
Legile catalizei se aplica fireste si la enzime. Enzimele, ca toti catalizatorii, nu catalizeaza decat reactii termodinamic posibile, decurgand in sensul stabilirii unui echilibru.
Reactiile enzimatice prezinta insa unele deosebiri caracteristice fata de reactiile catalitice obisnuite, omogene sau heterogene.
Activitatea enzimelor. Cand o reactie poate fi catalizata atat de o enzima cat si de substante simple (acizi, baze sau ioni metalici) se constata de obicei ca reactia enzimatica decurge cu viteza mult ma mare; cu alte cuvinte, reactia enzimatica are o energie de activare mult mai mica. Astfel s-a stabilit ca este necesara o concentratie de ioni de hidrogen de zece milioane de ori mai mare decat de invertaza pentru a hidroliza o anumita cantitate de zaharoza, intr-un timp dat, la 37o.
Temperatura optima a reactiilor anzimatice. Viteza reactiilor enzimatice creste, ca a celor mai multe reactii intre molecule covalente, cu temperatura, potrivit cunoscutei reguli a lui van't Hoff, si anume o urcare a temperaturii cu 10o produce o crestere a vitezei de reactie cu un coeficient 1,5-3. Cresterea acesta se observa insa numai la temperaturi relativ joase.O data depasita o anumita temperatura optima, la care viteza este maxima, aceasta scade, iar la temperaturi mai inalte reactia inceteaza. Fenomenul se explica prin faptul, semnalat mai sus, ca la temperaturi mai inalte enzimele sant ianctivate prin denaturarea componentei proteice. Cele mai multe enzime devin complet inactive intre 50-80o. Temperatura optima nu poate fi insa exact definita, caci ea variaza in limite largi, cu concentratia enzimei, cu concentratia ionilor de hidrogen si cu prezenta diferitelor impuritati ale preparatului enzimatic sau ale substratului.
Influenta pH-ului.Dupa cum a aratat Sorensen (1909), activitatea enzimelor depinde intr-o foarte mare masura de concentratia ionilor de hidrogen din solutie(sau mai corect de activitatea termodinamica a ionilor de hidrogen, adica de ph-ul solutiei). Curbele reprezentand variatia vitezei de reactie cu pH-ul prezinta de obicei un maxim pronuntat la un anumit pH, in timp ce la valori ale pH-ului diferind cu ±1 fata de acest maxim, viteza de reactie prezinta valori considerabil mai mici. Din cauza acestei particularitati, este necesar ca in cursul reactiilor enzimatice sa se mentina pH-ul optim constant, prin folosirea de tampon. Specificitatea enzimelor.O anumita enzima catalizeza numai un numar mic de reactii si de multe ori o singura reactie, spre deosebire de catalizatori obisnuiti anorganici(acizi, baze, catalizatori de hidrogenare etc.) care activeaza practic toate reactiile posibile de un anumit tip.
Se disting multe tipuri si grade de specificitate in actiunea enzimelor.In primul rand trebuie mentionata specificitatea stereochimica, care consta in aceea ca o enzima care catalizeaza reactia unui compus optic activ este fara actiune asupra enantiomerului sau si in general, asupra izomerilor sterici ai acestui compus, supusi acelorasi conditi.
Vom mai aminti aici dehidrogenaza lactica din muschi, o enzima care lucreaza in colaborare cu DPN, si care dehidrogineaza acidul L-lactic la acid piruvic si hidrogeneaza acidul piruvic numai la acid L-lactic, fiind inactiva fata de acidul D-lactic.
Din alt punct de vedere se disting intre o asa-numita specificitate de reactie si o specificitate de substrat a enzimelor. Prima se refera la reactantul anorganic care ia parte la reactie: apa in reactiile de hidroliza, acidul fosforic in reactiile cu fosforoliza, hidrogenul in reactiile catalizate de dehidrogenaze etc.

Clasificarea enzimelor.
Se cunosc in prezent cateva sute de enzime dar, avand in vedere complexitatea proceselor chimice care au loc in organismele vii, nr. enzimelor aparut in natura trebuie sa fie mult mai mare.
Structura enzimelor este prea putin cunoscuta pt. a putea servi ca baza a unei clasificari, de aceea enzimele se clasifica dupa tipul reactiilor pe care le provoaca sau dupa substraturile asupra carora actioneaza. Numele enzimelor se formeaza agauganduse sufixul -aza la nr. reactiilor provocate sau substraturilor lor, exceptie fac numele istorice al unor enzime cum ar fi emulsina, pepsina si zimaza etc.
In clasificarea adoptata aici enzimele sunt impartite in (dupa Hoffmann Ostenhof 1953) cinci clase principale, fiecare divizata in mai multe sub clase:
1. Hidrolaze
2. Transferaze
3. Oxido-reductaze
4. Liaze si simpetaze
5. Izomeraze si Racemaze

La drept vorbind aproape toate reactiile enzimatice sunt reactii de transfer al unor grupe de atomi de la un donor la un acceptor. Astfel hidrolizele sunt reactii de transfer al unor grupe acil, glicozil etc. cedate de substrat, catre apa ca acceptor iar reactiile de oxido-reducere sunt reacti de transfer de hidrogen sau electroni termenul de transferare se foloseste insa, in nomenclatura curenta mai ales pt. transaminari, transmetilari, transacetilari.
Dupa o clasificare mai noua(Union of Biochemistry Commission of Enzymes 1961) enzimele sunt impartirte in sase clase:
1. Oxido-reductaze
2. Tranferaze
3. Hidroraze
4. Liaze
5. Izomeraze
6. Ligaze(sintetaze)
fiecare divizata la randul ei in mai multe sub clase, fiecare enzima este desemnata din patru cifre ex. 1111 (hidrogenaza alcolului) este o oxido-reductoza (clasa 1) actioneaza asupra grupei CHOH adonorului (subclasa 1) cu DPN sau TPN ca acceptor (subsubclasa 1) si este primul termen din aceasta ultima subdiviziune.

Vitaminele solubile in apa.
Vitamina C se gaseste in plante proaspete in apecial in lamai, ardei, fructul de maces.Cantitatea necesara este de circa 50mg/zi.
Vitaminele B1, B2, B6 sunt necesare organismului pt. sintetizarea unor enzime ce servesc in procesele de degradare biologica a hidratilor de carbon si in sinteza anumitor amino-acizi. Vitamina B12 care contine cobalt, joaca un rol important in producerea globulelor rosii ale sangelui.

Diabetul zaharat

DIABETUL ZAHARAT

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Coma hiperosmolară se caracterizează prin următoarele, cu EXCEPŢIA:
A. Deshidratare profundă
B. Creşterea marcată a ureei şi a creatininei
C. Acidoza metabolică severă
D. Rata de mortalitate crescută
E. Glicemie mult crescută
Raspuns correct: C (Harrison, ed. 14, pag. 2281)

2. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la sulfonilureice sunt adevărate?
A. Legarea sulfonilureicelor de receptor determină deschiderea canalului K-ATP
B. Acţiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor includ creşterea numărului receptorilor insulinici şi creşterea transportului glucozei insulino-mediat
C. Acţiunea primară a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatică
D. În contrast cu metforminul, sulfonilureicele nu dau hipoglicemie
E. Sulfonilureicele de a doua generaţie sunt eficiente în doze mai mari comparativ cu cele din prima generaţie
Raspuns correct: B (Harrison, ed. 14, pag. 2276 - 2277)

3. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt:
A. complicaţia acută este coma hiperosmolară
B. complicaţia acută este cetoacidoza
C. vârsta instalării obişnuit este < 40 ani D. glucagon plasmatic mare, supresibil cu insulină E. insulina plasmatică mică spre absentă Raspuns correct: A (Harrison, ed. 14, pag. 2270) 4. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de: A. scăderea eliberării de insulină B. producerea unei insuline anormale C. autoimunitatea şi insulita cu distrucţia celulelor beta D. hiperinsulinismul şi rezistenţa crescută la insulina E. cauze hormonale precum feocromocitomul şi sindromul Cushing Raspuns correct: C (Harrison, ed. 14, pag. 2267-69) 5. Mecanismul primar prin care derivaţii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la pacientii diabetici este reprezentat de: A. stimularea eliberării de insulină din celulele beta B. scăderea numărului de receptori insulinici periferici C. creşterea rezistenţei la insulină D. stimularea gluconeogenezei hepatice E. eliberarea hormonilor de contrareglare Raspuns correct: A (Harrison, ed. 14, pag. 2276) 6. Cel mai obişnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de: A. sindromul extrapiramidal B. polineuropatia periferică C. epilepsie D. sindromul de tunel carpian E. sciatalgia Raspuns correct: B (Harrison, ed. 14, pag. 2283) 7. Rezistenţa la insulină în diabetul zaharat este definită arbitrar ca necesitatea administrării zilnice pentru controlul hiperglicemiei a cel puţin: A. 80 unităţi de insulină B. 100 unităţi de insulină C. 150 unităţi de insulină D. 200 unităţi de insulină E. 500 unităţi de insulină Raspuns correct: D (Harrison, ed. 14, pag. 2286) 8. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu EXCEPŢIA: A. Pancreatita cronica la alcoolici B. Sindromul Cushing C. Hipotiroidismul D. Acromegalia E. Ataxia-telangiectazia Raspuns correct: C (Harrison, ed. 14, pag. 2266) 9. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt următoarele: A. Vârsta instalării peste 40 de ani B. Răspunde la terapia cu sulfonilureice C. Pacienţi supraponderali, obezi D. Complicaţia acută este cetoacidoza diabetică E. Nivelul glucagonului este scăzut, nesupresibil cu insulină Raspuns correct: D (Harrison, ed. 14, pag. 2270) 10. Referitor la efectul Somogyi sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Reprezintă creşterea glucozei plasmatice dimineaţa devreme ca urmare a descărcării nocturne de hormon de creştere B. Necesită niveluri crescute de insulină pentru a menţine normoglicemia C. Se referă la hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemie D. Se referă la hipoglicemia produsă prin administrarea unei doze crescute de insulină E. Este mai frecvent la vârste mai înaintate Raspuns correct: C (Harrison, ed. 14, pag. 2276) 11. Substratul primar pentru formarea corpilor cetonici în cursul cetoacidozei diabetice este: A. glucoza B. aminoacizii C. fosfolipidele D. acizii graşi liberi E. colesterolul Raspuns correct: D (Harrison, ed. 14, pag. 2277) 12. Testul standard de toleranţă orală la glucoză se face cu: A. 50 g glucoză B. 75 g glucoză C. 100 g glucoză D. 150 g glucoză E. 200 g glucoză Raspuns correct: B (Harrison, ed. 14, pag. 2266) 13. Criteriile pentru diagnosticul diabetului zaharat includ: A. glicemia à jeun peste 120 mg/dl, la două determinări diferite B. glicemia à jeun peste 200 mg/dl C. glicemia mai mare sau egală cu 200 mg/dl la 2 ore după ingestia a 75 g de glucoză, în două ocazii repetate D. glicemia mai mare sau egală cu 140 mg/dl la 2 ore după ingestia a 75 g de glucoză, în două ocazii repetate E. glicemia în sânge capilar mai mare sau egală cu 180 mg/dl Raspuns correct: C (Harrison, ed. 14, pag. 2266) 14. Care este necesarul zilnic de proteine la un bolnav cu diabet zaharat şi nefropatie diabetică? A. 0,8 g/kg/zi B. 1,5 g/kg/zi C. 0,9 g/kg/zi D. 2 g/kg/zi E. 0,3 g/kg/zi Raspuns correct: A (Harrison, ed. 14, pag. 2272) 15. Care este cantitatea de lipide din necesarul caloric recomandată la un pacient diabetic normoponderal, fără hiperlipidemie? A. 40% B. 30% C. 50% D. 45% E. 10% Raspuns correct: B (Harrison, ed. 14, pag. 2272) 16. În următoarele situaţii este necesară reducerea dozei de insulină la un pacient cu diabet zaharat tratat cu insulină: A. premergător unei intervenţii chirurgicale B. când anticipează un efort fizic semnificativ C. în cursul unei infecţii intercurente D. dacă este hipertensiv E. înaintea unor explorări de laborator Raspuns correct: B (Harrison, ed. 14, pag. 2273) 17. La persoanele sănătoase eliminarea renală (pragul renal) a glucozei apare la o glicemie de: A. 150 mg/dl B. 140-160 mg/dl C. 180-200 mg/dl D. 210 mg/dl E. 120-130 mg/dl Raspuns correct: C (Harrison, ed. 14, pag. 2274) 18. Rata de mortalitate în coma hiperosmolară din diabetul zaharat este de: A. 20% B. 25% C. 10% D. peste 50% E. 40% Raspuns correct: D (Harrison, ed. 14, pag. 2281) 19. Retinopatia diabetică proliferativă se caracterizează prin: A. formare de noi vase B. microanevrisme C. exudate dure D. pete vătuite E. dilatări venoase Raspuns correct: A (Harrison, ed. 14, pag. 2282) 20. Tratamentul de elecţie al hipertensiunii arteriale la pacienţii cu nefropatie diabetică se face cu: A. blocanţi ai canalelor de calciu B. betablocante C. alfablocante D. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei E. diuretice tiazidice Raspuns correct: D (Harrison, ed. 14, pag. 2283) 21. Prin microalbuminurie se înţelege o excreţie renală de albumină de: A. 400-450 mg/zi B. 500-550 mg/zi C. 30-300 mg/zi D. sub 25 mg/zi E. peste 550 mg/zi Raspuns correct: C (Harrison, ed. 14, pag. 2283) 22. Prin memorie hiperglicemică se înţelege: A. Răspunsul hipoglicemic exagerat la insulină B. Lipsa de răspuns la antidiabetice orale C. Rezistenţa periferică la insulină D. Evoluţia complicaţiilor diabetice după normalizarea glicemiei E. Apariţia anticorpilor antiinsulină Raspuns correct: D (Harrison, ed. 14, pag. 2285) 23. Care din afirmaţiile referitoare la perioada "lunii de miere" din evoluţia diabetului zaharat insulinodependent este adevărată? A. Nu necesită tratament cu insulină B. Doza de insulină trebuie crescută C. Se manifestă prin poliurie, polidipsie, scădere ponderală D. Apare după un exces alimentar E. Este cauzată de epuizarea capacităţii secretorii a celulelor beta pancreatice. Raspuns correct: A (Harrison, ed. 14, pag. 2270-2271) 24. Rata de producţie zilnică a insulinei la subiecţii nondiabetici de greutate normală este de aproximativ: A. 25 U/zi B. 50 U/zi C. 40 U/zi D. 10 U/zi E. 100 U/zi Raspuns correct: A (Harrison, ed. 14, pag. 2272) 25. Pierderea răspunsului catecolaminic în evoluţia diabetului zaharat poate duce la: A. neuropatie diabetică B. cataractă C. retinopatie D. hipoglicemie ignorată E. nefropatie diabetică Raspuns correct: D (Harrison, ed. 14, pag. 2275) 26. Care este atitudinea când suspectăm fenomenul Somogyi? A. Se creşte doza de seară de insulină B. Se reduce doza de seară insulină C. Se reduce cantitatea de hidraţi de carbon D. Se administrează numai insulina cu acţiune rapidă E. Se recomandă efort fizic Raspuns correct: B (Harrison, ed. 14, pag. 2276) 27. Care dintre următoarele medicamente antidiabetice orale aparţine clasei biguanidelor? A. Glimepirid B. Metformin C. Glipizid D. Tolbutamid E. Pioglitazona Raspuns correct: B (Harrison, ed. 14, pag. 2277) 28. Tratamentul edemului cerebral ce poate apare în evoluţia cetoacidozei se face cu: A. Soluţie Ringer B. Ser fiziologic C. Bicarbonat de sodiu D. Manitol E. Clorură de potasiu Raspuns correct: D (Harrison, ed. 14, pag. 2280) 29. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de: A. hiperinsulinism B. rezistenţa crescută la acţiunea insulinei C. producerea unei insuline anormale D. autoimunitatea şi insulita cu distrucţia celulelor beta E. cauze hormonale precum feocromocitomul şi sindromul Cushing Raspuns correct: D (Harrison, ed. 14, pag. 2267-69) 30. Cel mai precoce semn al afectării lente şi progresive a celulelor beta ce va duce la dezvoltarea diabetului zaharat insulino-dependent este: A. creşterea nivelului glucozei sanguine B. alterarea testului de toleranţă la glucoză orală C. glicozuria D. cetoacidoza diabetică E. dezvoltarea de anticorpi anticelule insulare pancreatice Raspuns correct: E (Harrison, ed. 14, pag. 2269) 31. Tehnica cu multiple injecţii subcutanate cu insulină în tratamentul diabetului zaharat implică: A. administrarea unei singure doze de insulină cu acţiune lenta B. administrarea a două injecţii pe zi de insulină cu acţiune intermediară C. administrarea a două injecţii pe zi de insulină cu acţiune rapidă D. administrarea de insulină cu acţiune rapidă înaintea fiecărei mese, împreună cu o doză de insulină cu acţiune intermediară sau lungă seara E. administrarea prin folosirea unei pompe ce eliberează insulina continuu într-un ritm bazal cu ritmuri programate crescute înainte de mese Raspuns correct: D (Harrison, ed. 14, pag. 2272-74) 32. Actual un pacient diabetic îşi urmăreşte eficacitatea tratamentului cu insulină prin: A. măsurarea greutăţii corporale B. urmărirea simptomelor (ex. frecvenţa nicturiei) C. autodeterminarea glicemiei D. autodeterminarea glicozuriei E. determinarea hemoglobinei glicozilate Raspuns correct: C (Harrison, ed. 14, pag. 2271) 33. Biguanidele: A. Se pot administra şi la pacienţi cu afectare renală severă B. Acţionează prin stimularea eliberării de insulină din celulele beta pancreatice C. Pot determina acidoză lactică D. Sunt medicamente de alegere în tratamentul comei hiperosmolare noncetoacidotice E. Stimulează gluconeogeneza hepatică Raspuns correct: C (Harrison, ed. 14, pag. 2277) 34. Tratamentul comei diabetice hiperosmolare noncetoacidotice constă din: A. Diuretice de ansă B. Fluide intravenos C. Cardiotonice D. Glucagon i.v. E. Bicarbonat de sodiu i.v Raspuns correct: B (Harrison, ed. 14, pag. 2280) 35. Cel mai precoce semn de modificare retiniană în retinopatia diabetică este: A. Ocluzia capilarelor retiniene B. Şunturile arterio-venoase C. Creşterea permeabilitaţii capilare D. Hemoragii retiniene E. Apariţia de anevrisme saculare şi fusiforme Raspuns correct: C (Harrison, ed. 14, pag. 2282) 36. Cauze de hipoglicemie la un pacient cu diabet zaharat tip 1 pot fi următoarele, cu excepţia: A. Lipsa unei mese B. Efort fizic excesiv C. Instalarea complicaţiilor renale ale diabetului D. Prezenţa de anticorpi circulanţi antiinsulinici E. Eliberarea de catecolamine ca hormoni de contrareglare Raspuns correct: E (Harrison, ed. 14, pag 2275-2276) 37. Următoarele afirmaţii privind microalbuminuria la un pacient diabetic sunt corecte, cu excepţia: A. Se caracterizează printr-o albuminurie între 30 şi 300 mg/zi B. Prezice mortalitatea cardiovasculară C. Poate fi iniţial tranzitorie D. Se datorează în principal creşterii concentraţiei de heparan-sulfat proteoglican din membrana bazală glomerulară E. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei încetinesc evoluţia spre macroalbuminurie. Raspuns correct: D (Harrison, ed. 14, pag. 2283) ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 38. Care dintre următoarele mecanisme fiziopatologice intervin în diabetul zaharat tip 2? A. Distrucţia autoimună a celulelor beta B. Insulinorezistenţa C. Reducerea masei de celule beta pancreatice D. Reducerea masei de celule alfa pancreatice secretante de glucagon E. Secreţia anormală de insulină Raspunsuri corecte: B,E (Harrison, ed. 14, pag. 2270) 39. Care dintre următoarele afirmaţii privind obiectivele terapeutice în tratamentul diabetului zaharat sunt corecte? A. Glicemii à jeun de 60-130 mg/dl sunt acceptabile în insulinoterapia conventională B. În insulinoterapia intensivă obiectivul ideal pentru glicemia preprandială este 60-130 mg/dl C. Glicemia măsurată la ora 3 noaptea trebuie să fie mai mare de 120 mg/dl D. Glicemia masurată la ora 3 noaptea trebuie să fie mai mare de 65 mg/dl E. Glicemia mai mică de 200 mg/dl la 1 oră postprandial este un obiectiv acceptabil Raspunsuri corecte: A,D,E (Harrison, ed. 14, pag. 2275) 40. Efectele administrării derivaţilor de sulfoniluree la pacienţii cu diabet zaharat sunt: A. creşterea transportului intracelular de glucoză mediat de insulină B. închiderea canalelor de potasiu şi depolarizarea celulelor beta C. inhibarea gluconogenezei hepatice D. stimularea secreţiei de insulină endogenă E. creşterea activităţii kinazice a receptorului de insulină Raspunsuri corecte: A,B,D (Harrison, ed. 14, pag. 2276) 41. Care dintre următoarele afirmaţii privind microalbuminuria la un pacient cu diabet zaharat sunt corecte ? A. Prezice mortalitatea cardiovasculară B. Se diagnostichează când albuminuria depăşeşte 550 mg/zi C. Este iniţial tranzitorie D. Reprezintă o albuminurie între 30 şi 300 mg/zi E. Poate fi produsă de scăderea concentraţiei de heparan-sulfat proteoglican din membrana glomerulară Raspunsuri corecte: A,C,D,E (Harrison, ed. 14, pag. 2283) 42. Coma diabetică hiperosmolară se caracterizează prin: A. deshidratare extremă B. valori moderat crescute ale glicemiei C. valori scăzute ale bicarbonatului seric D. rata de mortalitate peste 50 % E. hipervâscozitate sanguină Raspunsuri corecte: A,D,E (Harrison, ed. 14, pag. 2280-2281) 43. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la diabetul zaharat tip 1 sunt false? A. Debutul este întotdeauna sub vârsta de 40 de ani B. Nivelul de glucagon este crescut, dar supresibil cu insulină C. Nivelul insulinemiei poate fi normal D. Rata de concordanţă a bolii la gemenii monozigoţi este de peste 80 % E. Se poate asocia cu alte endocrinopatii autoimune Raspunsuri corecte: A,C,D (Harrison, ed. 14, pag. 2267, 2269, 2271) 44. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la diabetul zaharat tip 2 sunt adevărate? A. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scăzut sau nedetectabil B. Pacientul tipic este obez C. Tratamentul cu insulină poate fi necesar pentru controlul hiperglicemiei şi prevenirea complicaţiilor degenerative D. În lipsa tratamentului cu insulină, pacienţii dezvoltă frecvent cetoacidoză E. Prezenţa antigenelor de histocompatibilitate HLA DR3 şi DR4 conferă susceptibilitate genetică pentru boală Raspunsuri corecte: B,C (Harrison, ed. 14, pag. 2271) 45. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevărate? A. Fenomenul Somogyi se referă la creşterea glucozei plasmatice dimineaţa devreme, necesitând doze crescute de insulină pentru a menţine normoglicemia B. Fenomenul Somogyi se referă la hipoglicemia de rebound ce urmează unui episod de hiperglicemie, ca urmare a secreţiei endogene de insulină C. Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricând apar oscilaţii mari ale glicemiei în intervale scurte de timp, chiar dacă nu sunt raportate simptome D. Fenomenul Somogyi poate fi evitat prin scăderea dozelor de insulină în perioadele critice E. Diferenţierea între fenomenul dawn şi fenomenul Somogyi poate fi făcută de obicei prin măsurarea glicemiei la ora 3 P.M. Raspunsuri corecte: C,D (Harrison, ed. 14, pag. 2276) 46. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la nefropatia diabetică sunt false? A. Aproximativ 85% dintre pacienţii cu diabet insulino-dependent dezvoltă această complicaţie B. Nefropatia diabetică poate fi funcţional silenţioasă timp îndelungat (10 – 15 ani) C. La debut, ratele de filtrare glomerulară pot fi cu 40% sub normal D. Microalbuminuria este datorată în principal concentraţiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic în membrana bazală glomerulară E. După ce începe faza macroproteinurică se instalează un declin constant al funcţiei renale, rata de filtrare glomerulară scăzând, în medie, cu 1ml/min pe lună Raspunsuri corecte: A,C,D (Harrison, ed. 14, pag. 2282 - 2284) 47. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice: A. hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare B. proliferarea endotelială C. formarea de semilune celulare epiteliale D. nodulii Kimmelstiel-Wilson E. corpii hematoxilinici Gross Raspunsuri corecte: A,D (Harrison, ed. 14, pag. 2282) 48. În etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 intervin: A. Susceptibilitatea genetică B. Subponderabilitatea C. Distrucţia autoimună a celulelor beta pancreatice D. Factori de mediu E. Insulinorezistenţa Raspunsuri corecte: A, C, D (Harrison, ed. 14, pag.2267-2269) 49. Rolul predispoziţiei genetice în patogenia diabetului zaharat tip 2 este dovedit de: A. Asocierea cu genele sistemului HLA DR3 şi DR4 B. Agregarea familială a cazurilor C. Rata de concordanţă a bolii de peste 80 % la gemenii monozigoţi D. Rata de concordanţă a bolii de 30-40 % la gemenii monozigoţi E. Asocierea frecventă cu obezitatea Raspunsuri corecte: B, C (Harrison, ed. 14, pag. 2270) 50. Diabetul juvenil de tip adult (MODY) se caracterizează prin: A. hiperglicemie uşoară B. rezistenţă la cetoză C. transmitere autosomal recesivă D. transmitere autosomal dominantă E. debut la vârsta adultă, prin cetoacidoză diabetică Raspunsuri corecte: A, B, D (Harrison, ed. 14, pag. 2270) 51. La un tânăr cu diabet zaharat tip 1 (insulinodependent) cu valori glicemice crescute dimineaţa, s-a determinat glicemia la ora 3 A.M, care a fost de 40 mg%. Alegeţi variantele corecte: A. Hiperglicemia matinală s-a datorat fenomenului dawn (“al zorilor”). B. Hiperglicemia matinală s-a datorat fenomenului Somogyi. C. Hiperglicemia matinală s-a datorat subinsulinizării. D. Doza de insulină administrată seara trebuie redusă, pentru prevenirea hipoglicemiei nocturne. E. Doza de insulină administrată seara trebuie crescută, deoarece este necesar un nivel mai mare al insulinei pentru menţinerea normoglicemiei, ca urmare a acţiunii hormonului de creştere. Raspunsuri corecte: B, D (Harrison, ed. 14, pag. 2276) 52. Alegeţi afirmaţiile corecte privind hipoglicemiile la pacienţii diabetici: A. Hipoglicemiile pot fi recunoscute prin simptome vegetative (datorate reacţiilor de contrareglare) şi simptome din partea sistemului nervos central (neuroglicopenice). B. Pierderea răspunsului de contrareglare catecolaminică determină sindromul de glicemie ignorată. C. Hipoglicemiile apar mai frecvent la pacienţii diabetici trataţi cu insulină, dar pot fi severe şi prelungite la pacienţii trataţi cu biguanide. D. La pacienţii slab controlaţi metabolic, pot apărea simptome de hipoglicemie la valori ale glucozei sanguine considerate normale. E. Derivaţii de sulfoniluree nu determină hipoglicemii. Raspunsuri corecte: A,B,D (Harrison, ed. 14, pag. 2275-2276) 53. Tratamentul comei hipoglicemice se face cu: A. glucagon 1 mg i.v. B. insulină cu acţiune rapidă în doze mari C. glucoză intravenos D. clorură de potasiu E. soluţie NaCl 0,9 % în perfuzie i.v, 2-3 l în primele 2 ore Raspunsuri corecte: A,C (Harrison, ed. 14, pag. 2276) 54. Dintre simptomele de suferinţă a sistemului nervos central (neuroglicopenice) ce pot apărea în cadrul unui episod hipoglicemic la un pacient diabetic tratat cu insulină fac parte: A. transpiraţiile B. confuzia C. convulsiile D. senzaţia de foame E. pierderea stării de conştienţă Raspunsuri corecte: B, C, E (Harrison, ed. 14, pag. 2275) 55. Metforminul, utilizat în tratamentul diabetului zaharat tip 2, poate determina următoarele reacţii adverse: A. diaree B. greaţă C. vărsături D. hipoglicemie E. acidoză lactică Raspunsuri corecte: A, B, C, E (Harrison, ed. 14, pag. 2277) 56. Ateroscleroza la pacienţii diabetici: A. este mai extinsă B. apare mai precoce C. apare mai tardiv, dar este mai severă D. interesează vasele mici, făcând dificile intervenţiile chirurgicale de revascularizare E. se localizează cu predilecţie la nivelul membrelor inferioare, determinând claudicaţie intermitentă şi gangrenă. Raspunsuri corecte: A, B, D (Harrison, ed. 14, pag.2281) 57. Diabetul gestaţional: A. Reprezintă forma de diabet zaharat ce apare la o pacientă în prima lună după o naştere cu făt macrosom. B. Se defineşte ca o intoleranţă la carbohidraţi depistată pentru prima oară în timpul sarcinii. C. Se datorează aportului excesiv de glucide în timpul sarcinii. D. Tratamentul se face de obicei prin dietă, insulina fiind rar necesară. E. Tratamentul se face cu asociere de biguanide şi derivaţi de sulfoniluree. Raspunsuri corecte: B, D (Harrison, ed. 14, pag. 2274) 58. Alegeţi variantele corecte referitoare la retinopatia diabetică proliferativă: A. Aproximativ 50 % dintre pacienţii cu retinopatie proliferativă progresează spre orbire într-o perioadă de 5 ani. B. Retinopatia proliferativă se caracterizează prin neoformare de vase, ca urmare a hipoxiei retiniene secundare ocluziei capilare. C. Complicaţiile grave ale retinopatiei proliferative sunt dezlipirea de retină şi hemoragiile retiniene punctiforme. D. Tratamentul retinopatiei proliferative este fotocoagularea laser. E. Fotocoagularea panretiniană poate creşte nevoile retiniene de oxigen, cu agravarea hipoxiei retiniene. Raspunsuri corecte: A, B, D (Harrison, ed. 14, pag. 2282) 59. Progresiunea nefropatiei diabetice poate fi încetinită prin următoarele măsuri terapeutice: A. dietă cu conţinut proteic scăzut B. tratamentul prompt al hipotensiunii arteriale C. controlul strict al valorilor glicemice prin insulinoterapie intensivă D. administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, chiar şi la pacienţii normotensivi cu microalbuminurie E. administrarea de soluţii alcalinizante Raspunsuri corecte: A,C,D (Harrison, ed. 14, pag. 2283) 60. Neuropatia vegetativă la un pacient diabetic se poate manifesta prin: A. evacuare gastrică întârziată B. hipotensiune ortostatică C. ulcere la nivelul piciorului D. diaree predominant nocturnă E. disfuncţie erectilă Raspunsuri corecte: A, B, D, E Harrison, ed. 14, (pag. 2283) 61. Dintre complicaţiile microvasculare ale diabetului zaharat, fac parte: A. arteriopatia periferică a membrelor inferioare B. nefropatia diabetică C. retinopatia diabetică D. infarctul miocardic E. accidentul vascular cerebral Raspunsuri corecte: B, C (Harrison, ed. 14, pag. 2284) 62. Alegeţi variantele corecte legate de modificările lipidelor plasmatice la pacienţii diabetici: A. Nivelul trigliceridelor este de obicei crescut. B. Hipertrigliceridemia se datorează supraproducţiei hepatice de VLDL şi unui defect de îndepărtare a lor în periferie. C. Nivelul HDL tinde să fie scăzut. D. Nivelul HDL este mult crescut. E. Un raport crescut HDL/LDL favorizează aterogeneza. Raspunsuri corecte: A, B, C (Harrison, ed. 14, pag. 2281, 2285) 63. Rezistenţa la insulină de tip A se caracterizează prin următoarele: A. se produce prin mutaţii ale receptorului insulinic B. se produce prin prezenţa de anticorpi blocanţi ai receptorului insulinic C. se produce prin prezenţa de anticorpi antiinsulină D. apare în special la femei tinere cu ovare polichistice şi hirsutism E. se asociază cu concentraţii plasmatice crescute ale insulinei Raspunsuri corecte: A, D, E (Harrison, ed. 14, pag. 2286) 64. Rezistenţa la insulină de tip B se caracterizează prin următoarele: A. apare la femei mai în vârstă cu boli imunologice B. se asociază cu un nivel scăzut al insulinemiei C. se produce prin anticorpi antiinsulină D. se produce prin anticorpi antireceptori de insulină, care blochează legarea insulinei de receptori la nivelul ţesuturilor periferice E. anticorpii antireceptori pot acţiona ca agonişti ai insulinei, ducând la hipoglicemii. Raspunsuri corecte: A, D, E (Harrison, ed. 14, pag. 2286-2297) 65. Acanthosis nigricans: A. Reprezintă o hiperpigmentaţie brună a pielii, cu localizare la nivelul gâtului, axilar, inghinal, ombilical. B. Este un semn al rezistenţei la insulină. C. Poate fi un semn de malignitate ocultă. D. Se asociază frecvent cu neoplazia în caz de insulinorezistenţă. E. Se întâlneşte numai la pacienţi cu diabet zaharat tip 2. Raspunsuri corecte: A, B, C (Harrison, ed. 14, pag. 2286) 66. Diabetul lipoatrofic se caracterizează prin: A. rezistenţă la insulină B. lipodistrofie parţială C. lipodistrofie totală D. hiperglicemie la pubertate E. hipertrigliceridemie marcată Raspunsuri corecte: A,C, D,E (Harrison, ed. 14, pag. 2287) 67. Fenomenul dawn (al zorilor): A. Se manifestă prin hiperglicemie matinală, ca urmare a valului nocturn de descărcare a hormonului de creştere B. Necesită creşterea dozelor de seară de insulină pentru menţinerea normoglicemiei C. Se manifestă prin hipoglicemie matinală D. Se manifestă prin hiperglicemie matinală, secundară unui episod de hipoglicemie nocturnă E. Se datorează eliberării hormonilor de contrareglare catecolaminici. Raspunsuri corecte: A, B (Harrison, ed. 14, pag. 2276) 68. Neuropatia vegetativă din diabetul zaharat se poate manifesta prin: A. Parestezii B. Durere severă ce poate mima un abdomen acut chirurgical C. Diaree nocturnă D. Evacuare gastrică întârziată E. Hipotensiune ortostatică Raspunsuri corecte: C, D, E (Harrison, ed. 14, pag. 2283) 69. Diabetul zaharat tip 2: A. Este produs prin mecanisme imune B. Este prezent numai la adulţi C. Principalele mecanisme fiziopatologice sunt insulinorezistenţa şi alterarea secreţiei de insulină D. Este consecinţa lipsei absolute de insulină E. Se însoţeşte frecvent de obezitate Raspunsuri corecte: C, E (Harrison, ed. 14, pag. 2266, 2270) 70. La un pacient diabetic, hipoglicemiile: A. Pot fi produse de tratamentul cu metformin B. Sunt rare la cei cu nefropatie diabetică C. Sunt mai frecvente la cei care dezvoltă o insuficienţă corticosuprarenală D. Pot fi datorate tratamentului cu derivaţi de sulfoniluree E. Pot fi cauza fenomenului Somogy Raspunsuri corecte: C, D, E (Harrison, ed. 14, pag. 2276-2277) 71. Cetoacidoza diabetică: A. Se caracterizează prin hiperglicemie severă, cetoză şi acidoză metabolică B. Poate fi cauzată de întreruperea aportului de insulină la pacienţi cu diabet zaharat insulinonecesitant C. Presupune un deficit marcat de insulină D. Poate fi determinată de infecţii, intervenţii chirurgicale E. Clinic, se manifestă de obicei prin transpiraţii profuze şi alterarea stării de conştienţă Raspunsuri corecte: A, B, C, D(Harrison, ed. 14, pag. 2277) 72. Clinic, cetoacidoza diabetică se caracterizează prin: A. Greaţă şi vărsături B. Transpiraţii profuze C. Dureri abdominale D. Deshidratare E. Respiraţie Kussmaul Raspunsuri corecte: A, C, D, E (Harrison, ed. 14, pag. 2278) 73. Paraclinic, cetoacidoza diabetică se caracterizează prin: A. Niveluri plasmatice crescute ale ß-hidroxibutiratului B. Deficit global al potasiului în organism, deşi nivelul iniţial al potasemiei poate fi crescut, din cauza acidozei severe C. Prezenţa găurii anionice D. Acidoză respiratorie E. pH > 7,45
Raspunsuri corecte: A, B, C (Harrison, ed. 14, pag. 2278)

74. Retinopatia diabetică simplă se caracterizează prin:
A. Dilataţie şi ocluzie capilară
B. Microanevrisme
C. Şunturi arteriovenoase
D. Vase de neoformaţie
E. Hemoragii în vitros
A, B, C (pag. 2282)

75. Complicaţiile cetoacidozei diabetice sunt:
A. Tromboza vasculară
B. Gastrita erozivă
C. Mucormicoza
D. Pielonefrita emfizematoasă
E. Sindromul de detresă respiratorie
Raspunsuri corecte: A, B, C, E (Harrison, ed. 14, pag. 2280)

76. Leziunile aterosclerotice apărute la pacientul diabetic pot cauza:
A. Claudicaţie intermitentă
B. Impotenţă funcţională, la bărbaţi
C. Boală coronariană
D. Hipotensiune arterială
E. Accident vascular cerebral
Raspunsuri corecte: A, C, E (Harrison, ed. 14, pag. 2282)

77. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:
A. Administrarea de insulină intravenos
B. Administrarea de glucagon intravenos
C. Administrarea intravenoasă de soluţii saline izotone sau Ringer lactat
D. Administrarea de potasiu
E. Administrarea de diuretice
Raspunsuri corecte: A, C, D (Harrison, ed. 14, pag. 2279)

78. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta complicatii ale retinopatiei diabetice proliferative:
A. Formarea de microanevrisme
B. Hemoragia în vitros
C. Dezlipirea de retină
D. Cataracta
E. Pierderea vederii
Raspunsuri corecte: B, C, E (Harrison, ed. 14, pag. 2282)

79. Care dintre următoarele clase de medicamente reprezintă agenţi hipoglicemianţi orali utilizaţi în tratamentul diabetului zaharat:
A. Sulfonilureicele
B. Fibraţii
C. Biguanidele
D. Tiazolidindionele
E. Inhibitorii de HMG-CoA reductază
Raspunsuri corecte: A, C, D (Harrison, ed. 14, pag. 2276-2277)

80. Metforminul:
A. Este derivat de acarboză
B. Este util în special la pacienţii obezi cu DZ tip 2
C. Acţionează prin stimularea eliberării de insulină din celulele beta pancreatice
D. Poate determina acidoză lactică la pacienţii cu boală renală
E. Poate determina reacţii adverse digestive: greaţă, vărsături, diaree
Raspunsuri corecte: B, D, E (Harrison, ed. 14, pag. 2276)

81. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare sunt:
A. Semne neurologice (comiţialitate, hemiplegie tranzitorie, comă superficială)
B. Hiperglicemie extremă
C. Acidoză metabolică
D. Creşterea osmolarităţii plasmatice
E. Deshidratare severă
Raspunsuri corecte: A, B, D, E (Harrison, ed. 14, pag. 2281)

82. Tratamentul cu bicarbonat în cetoacidoza diabetică:
A. Este indicat numai la pacienţii cu acidoză severă (pH ≤7)
B. Se administrează de rutină la pacienţii cu DZ tip 1
C. Alcalinizarea rapidă poate determina scăderea eliberării de oxigen în ţesuturi
D. Poate produce scăderea funcţiei ventriculare stângi
E. Bicarbonatul scade afinitatea hemoglobinei pentru oxigen, cu creşterea oxigenării ţesuturilor
Raspunsuri corecte: A, C, D (Harrison, ed. 14, pag. 2279)

83. Diabetul zaharat de cauză hormonală apare în următoarele circumstanţe:
A. Feocromocitom
B. Acromegalie
C. Hipotiroidism
D. Sindrom Cushing
E. Tratament cu hormoni steroizi
Raspunsuri corecte: A, B, D, E (Harrison, ed. 14, pag. 2266)

84. Anticorpii implicaţi în patogeneza diabetului zaharat insulino dependent sunt:
A. Anticorpi antiinsulinici
B. Anticorpi faţă de proinsulină
C. Anticorpi faţă de decarboxilaza acidului glutamic
D. Anticorpi antimitocondriali
E. Anticorpi faţă de celulele alfa producătoare de glucagon
Raspunsuri corecte: A, B, C (Harrison, ed. 14, pag. 2269)

85. Preparatele de insulină cu acţiune intermediară sunt folosite în:
A. urgenţele diabetice
B. tratamentul convenţional cu insulină
C. terapia prin injecţii multiple de insulină subcutanat
D. administrarea subcutanată continuă de insulină
E. în cursul unor intervenţii chirurgicale
Raspunsuri corecte: B, C (Harrison, ed. 14, pag. 2274)

86. Un control neadecvat al glicemiei în timpul sarcinii la o femeie diabetică poate conduce la:
A. macrosomie fetală
B. apariţia edemelor
C. mortalitate perinatală
D. sindromul de detresă respiratorie
E. hipertensiune arterială
Raspunsuri corecte: A, C, D (Harrison, ed. 14, pag. 2274)

87. Care sunt semnele hipoglicemiei diurne la un bolnav cu diabet zaharat?
A. Transpiraţii
B. Nervozitate
C. Tegumente deshidratate
D. Foame
E. Tremor
Raspunsuri corecte: A, B, D, E (Harrison, ed. 14, pag. 2275)

88. Hormonii de contrareglare ce intervin în hipoglicemie sunt:
A. Glucagonul
B. Epinefrina
C. Tiroxina
D. Parathormonul
E. Prolactina
Raspunsuri corecte: A, B (Harrison, ed. 14, pag. 2275)

89. În tratamentul diabetului zaharat de tip 2, derivaţii de sulfoniluree acţionează prin:
A. creşterea gluconeogenezei
B. inducerea glicogenolizei
C. stimularea eliberării de insulină din celulele beta
D. creşterea numărului de receptori insulinici
E. inhibarea gluconeogenezei hepatice
Raspunsuri corecte: C, D (Harrison, ed. 14, pag. 2276-2277)

90. Biguanidele utilizate în tratamentul diabetului zaharat tip 2 acţionează
prin:
A. stimularea secreţiei de insulină
B. inhibarea gluconeogenezei hepatice
C. creşterea dispoziţiei glucozei la nivel muscular
D. creşterea numărului receptorilor insulinici
E. inhibarea anticorpilor antiinsulinici
Raspunsuri corecte: B, C (Harrison, ed. 14, pag. 2277)

91. Tiazolidindionele utilizate în tratamentul diabetului zaharat tip 2:
A. Scad concentraţia trigliceridelor plasmatice
B. Scad nivelul acizii graşi liberi
C. Reduc insulinorezistenţa
D. Reduc absorbţia intestinală a glucozei
E. Stimulează gluconeogeneza hepatică
Raspunsuri corecte: A, B, C (Harrison, ed. 14, pag. 2277)

92. Care din următorii factori de mediu pot iniţia mecanismele patogenetice în diabetul zaharat tip 1?
A. Virusul coxsackie B4
B. Virusul urlian
C. Streptococul beta hemolitic
D. Stafilococul aureu
E. Albumina din laptele de vacă
Raspunsuri corecte: A, B, E (Harrison, ed. 14, pag. 2268)

93. Care sunt semnele de prognostic nefavorabil la prezentarea unui bolnav cu cetoacidoză diabetică?
A. Hiperglicemia
B. Hipotensiunea arterială
C. Azotemia
D. Prezenţa corpilor cetonici urinari
E. Coma profundă
Raspunsuri corecte: B, C, E (Harrison, ed. 14, pag. 2280)

94. Ulcerul piciorului diabetic este cauzat de:
A. Pantofi nepotriviţi
B. Înţepături prin corpi străini
C. Neuropatia vegetativă
D. Deformări osoase ale picioarelor
E. Boala vasculară periferică
Raspunsuri corecte: A, B, D, E (Harrison, ed. 14, pag. 2284)

95. Rezistenţa prereceptor la insulină apare în următoarele situaţii:
A. Obezitate
B. Sindrom Werner
C. Prezenţa de anticorpi antiinsulină
D. Prezenţa unei insuline anormale
E. Sindrom de hipertrofie pineală
Raspunsuri corecte: C, D (Harrison, ed. 14, pag. 2286)

96. Coma hiperosmolară se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:
A. Transpiraţii profuze
B. Rata de mortalitate crescută
C. Creşterea marcată a ureei şi creatininei serice
D. Creşterea marcată a betahidroxibutiratului şi a acetoacetatului
E. Creşterea vâscozităţii plasmatice
Raspunsuri corecte: A, D (Harrison, ed. 14, pag. 2281)

97. Tratamentul intensiv cu insulină la pacienţii diabetici :
A. se recomandă la persoane cu boli coronariene sau AVC
B. nu se recomandă la pacienţii în vârstă
C. determină o creştere semnificativă a frecvenţei şi severităţii hipoglicemiilor
D. are avantajul de a determina scăderea în greutate a pacienţilor
E. determină reducerea complicaţiilor diabetice cronice degenerative
Raspunsuri corecte: B, C, E (Harrison, ed. 14, pag. 2274-2275)

98. Glucagonul ca hormon de contrareglare în caz de hipoglicemie acţionează prin următoarele mecanisme:
A. stimularea sintezei de glicogen
B. creşterea producţiei hepatice de glucoză
C. scăderea utilizării glucozei în ţesuturile nonhepatice
D. scăderea glicogenolizei
E. inhibarea secreţiei de insulină
Raspunsuri corecte: B, C (Harrison, ed. 14, pag. 2275)

99. Care sunt afecţiunile neobişnuite specifice pacientului diabetic:
A. Colecistita acută
B. Otita internă malignă cu Pseudomonas aeruginosa
C. Pielonefrita emfizematoasă
D. Mucormicoza rinocerebrală
E. Pneumonia cu anaerobi
Raspunsuri corecte: B, C, D (Harrison, ed. 14, pag. 2285)

100. Rezistenţa la insulină apare în:
A. Obezitate
B. Subponderabilitate
C. Sindromul lipodistrofic
D. Sindromul Werner
E. Sindromul de hipoplazie pineală
Raspunsuri corecte: A, C, D (Harrison, ed. 14, pag. 2286)

101. Monitorizarea controlului diabetului zaharat prin HbA1c:
A. Estimează controlul glicemiei pe o perioadă de 2 săptămâni
B. HbA1c este nedozabilă la persoanele nediabetice
C. Reprezintă hemoglobina glicată ireversibil şi stabilă, de aceea este o evaluare obiectivă
D. HbA1c apare prin glicarea neenzimatică a unor aminoacizi din lanţul ß al HbA
E. Este preferabilă dozării nivelului total al Hb glicate
Raspunsuri corecte: C, D, E (Harrison, ed. 14, pag. 2277)