La fel ca si respiratia, somnul este un mecanism semi-automat: te poti lipsi de el ceva timp, insa organismul nu poate supravietui si intervine imediat impotriva vointei constiente a fiecarui individ. Daca ai ocazia sa mergi la o petrecere, iti spui ca merita sa faci o noapte alba, insa stii ca vei recupera in zilele urmatoare, negresit. Sa vedem cateva lucruri interesante, cu privire la acest domeniu fascinant...
Opt ore de somn sunt suficiente?
Da si nu. Somnul depinde de fiecare organism in parte. Daca cineva se va simti perfect odihnit dupa opt ore, altcineva va avea aceeasi stare dupa doisprezece ore sau, din contra, numai patru. In general, bebelusii dorm cam 16 ore pe zi. Apoi, la pubertate, cand corpul trece printr-o serie de modificari hormonale, simti nevoia sa dormi mai mult. Ceva mai tarziu, somnul nu mai variaza cu varsta, demontand mitul ca persoanele in varsta dorm numai cateva ore pe noapte.
Conteaza somnul de la amiaza?
Bineinteles ca da. Corpul uman are doua cicluri importante in ceea ce priveste odihna: unul mare seara si unul mai mic, la amiaza, situat undeva intre orele 13 – 15. Tocmai de aceea, orarul scolar ar fi bine sa nu se suprapuna peste aceste ore, cand elevii sunt amortiti si nu se pot concentra corespunzator. Este indicat sa se apeleze la somnul din timpul zilei, intrucat are beneficii enorme asupra sanatatii, bunei dispozitii, memoriei sau concentrarii in diverse activitati. Batranii apeleaza cu incredere la aceasta pauza mica de somn, iar gestul ar trebui facut de catre oricine.
Poate cineva trai fara sa doarma?
Aici exista relatari care pana la urma nu se dovedesc a fi decat mituri. In mod normal, chiar si dupa o singura noapte fara somn, efectele se resimt. Desigur, exista numeroase afectiuni care au legatura cu somnul (cercetatorii au gasit pana acum 88), dintre care cea mai cunoscuta este insomnia. Dar asta nu inseamna ca somnul nu exista, ci au loc numai afectiuni in legatura cu inducerea sau mentinerea somnului. Multe din aceste afectiuni se rezolva cu o medicatie adecvata, altele nu.
Ce trebuie sa faca cineva pentru a dormi mai bine?
Lumea confunda dormitorul cu livingul sau chiar si cu bucataria. Cand te duci la culcare, te asezi comod in pat, fara mancare, fara televizor. Ideal ar fi sa nu ai griji deloc, scriind totul pe o bucata de hartie. Cu o relaxare desavarsita, astepti. Daca nu vrea sa vina, nu apela la televizor. Pur si simplu gaseste o activitate monotona, repetativa. Numaratul oilor poate merge, bataitul din picior la fel. Somnul are o faza prima, superficiala, care dureaza cam 5 – 10 minute. Apoi vine o faza mai profunda care tine 30 de minute. Ciclul de 90 de minute este completat de faza REM, in care au loc si visele, trecerea memoriei din starea temporara in starea permanenta precum si alte procese deosebit de importante. Calitatea somnului depinde de numarul de cicluri complete. Este indicat si prinderea orelor 24, respectiv 06, cand secretia de STH este maxima.
Chiar exista somnambuli si somnambulism?
Desigur. O persoana se poate ridica in timpul fazei REM, pe perioada unui vis. Atunci, incepe fie sa mute obiecte prin casa, fie incearca sa-si faca rau sau sa loveasca pe altcineva. Medicii au studiat relativ recent acest domeniu si l-au numit REM sleep behaviour disorder. Somnambulismul mai poate aparea si in faza profunda, traducandu-se prin actiunile clasice, vazute prin filme (mers cu mainile la orizontala, incercarea de catarare pe pereti). Daca cineva observa o persoana aflata in aceasta stare, este bine sa o trezeasca.
Poate un somnambul sa omoare pe cineva?
In mod surprinzator, chiar s-a intamplat. Momentan procesul este in desfasurare si nu se stie daca persoana care sufera de o afectiune sau incearca sa scape de o sentinta dura. In cazul in care se va demonstra ca ea a folosit pistolul aflandu-se intr-o faza de somn, nu poate fi invinuita absolut deloc.
Poate cineva sa doarma in picioare?
O persoana poate atipi chiar si in picioare, insa somnul va fi numai in stare superficiala. Muschii se pot relaxa gradat, iar cel in cauza poate cade, mimand o lipotimie sau sincopa. Oricum, contactul cu solul va face deosebirea imediat intre afectiuni.
Prea mult somn strica?
Lucrurile stau cam la fel. Daca e prea putin sau prea mult, nu e bine. In general, totul este reglat in detaliu si cazurile amintite nu ar trebui sa apara. Cum suntem dependenti de timp, de anumite ore de trezire, de serviciu, organismul nu este lasat sa faca asa cum vrea el. Prea mult somn poate duce la depresii. Invers, depresiile duc de obicei la stari de somnolenta. Apare un cerc vicios din care este greu sa iesi.
Moartea se aseamana cu faza de inceput a somnului?
In cel mai bun caz, probabil ca da. De cele mai multe ori insa, moartea este insotita de suferinta, asa ca nu putem vorbi de o stare placuta asemanatoare cu cea generata de somn. Oricum, in ambele situatii, partea constienta iese din ecuatie..
Se poate muri in somn?
Da si nu. Spunem ca cineva a murit linistit in somn insa nu putem sti cu exactitate ce anume s-a intamplat, din moment ce si noi dormeam in clipele respective. Se pot produce atacuri de cord, aspiratii de continut gastric in caile respiratorii, rupturi de anevrisme chiar in timpul noptii. De regula acestea conduc si la trecerea in stare de veghe a persoanei respective. Insa, daca nu este cineva acolo care sa vada, ne multumim cu expresia a murit in somn..Exista si afectiuni care pot determina moartea in somn si cel mai frecvent se intampla asta la batrani.
miercuri, 15 iunie 2011
Istoria medicinei
3 izvoare principale: - paleopatologia
- arheologia medico-istoric\
- etnoiatria
Paleopatologia = patologia veche, studiaz\ urme ale proceselor de vindecare [i procese patologice conservate pe scheletele vechi, preistorice, studiate cu mijloace moderne de investigare.
Arheologia medico-istoric\ = cerceteaz\ obiecte ce au leg\tur\ cu igiena [i practica medical\, instrumentarul medical, obiectele magice etc.
Etnoiatria = studiaz\ conceptele [i practicile medicale ale unor popula]ii aflate ^n prezent pe treptele inferioare ale dezvolt\rii sociale (triburi din Amazonia, Australia, Polinezia).
Medicina popular\ = medicina unor popula]ii agrare, care are la baz\ concep]ia primitiv\ asupra bolii, este intens contaminat\ de medicina cult\.
Boala a preexistat apari]iei omului pe P\mânt: exist\ animale cu îmboln\viri de diferite tipuri. Ac]iunea de vindecare a existat înainte de apari]ia omului.
Exist\ o filogenez\ a activit\]ii vindec\toare. Se remarc\ o deosebire esen]ial\ între ac]iunile vindec\toare din lumea biologic\ [i cele din medicina uman\. Cele din prima categorie sunt instinctive, fiziologice în timp ce ac]iunile medicinei umane se bazeaz\ pe con[tiin]\, gândire, strategie.
Paleopatologia ne arat\ bolile de care a suferit omul primitiv dintre care cele mai multe exist\ [i ast\zi (cele osoase).
S-au eviden]iat leziuni de tip reumatismal, de tip osteomielitic, leziuni osoase tuberculoase, luetice, leziuni de tumori osoase (osteosarcoame).
Demografia istoric\. Durata medie de via]\ a omului primitiv era de 20-21 ani la începutul neoliticului, fapt demonstrat de o statistic\ pe 187 de schelete descoperite, dintre care 50% prezentau semne de mortalitate infantil\, semn al fragilit\]ii omului primitiv.
Unele procese de vindecare ofer\ date despre practicile vindec\toare primitive: fracturile [i alte leziuni traumatice sunt bine tratate, demonstrând aplicarea corect\ a tratamentului conservator.
~n ceea ce prive[te trepana]iile craniene, în Europa s-au descoperit aprox. 800 cranii cu orificii temporale (18 în România). Topografia sinusurilor venoase este respectat\ [i exist\ semne c\ unii bolnavi au supravie]uit interven]iei. Majoritatea erau opera]ii „magice”, dar în unele cazuri era vorba de opera]ii cu efect terapeutic real. Trepana]iile se efectuau cu lame de silex/oxidian (piatr\ vulcanic\), obiecte de bronz, fier (^n cazul decesului ^n timpul opera]iei, cadavrele erau îngropate ^mpreun\ cu instrumentele cu care s-a operat).
Concep]ia medical\ era una animist\, demoniac\, boala fiind v\zut\ ca o parazitare a organismului de c\tre un demon. Tratamentul bolii era realizat de c\tre vindec\torii triburilor primitive, care reu[eau eliminarea demonilor cauzatori de boal\. ~n pe[tera „Les trois frères” este reprezentat primul medic, efectuând un dans ritual (paleolitic).
Terapia=amestec de elemente magico-religioase cu elemente de vindecare empirice.
Strategiile de vindecare difer\ în func]ie de etiologie: incanta]ii, în[elarea spiritului malefic etc. Nu exist\ etic\ [i deontologie în practica medical\, vindec\torul e doar mediator, nu î[i asum\ r\spunderea actului vindec\rii (aceasta apare odat\ cu medicina hipocratic\ medicina [tiin]ific\).
Partea magic\ era ajutat\ [i de obiectele magice: amulete (fragmente de os, din]i de animal, pietre semipre]ioase), figurine (antropomorfe, zoomorfe) purtate în scop profilactic, talismane (cu anumite semnifica]ii), tatuaje, m\[ti etc.
Omul primitiv era mereu în c\utarea hranei. Odat\ cu apari]ia surplusului de produse, apare [i primul medic, un pas c\tre civilizarea societ\]ii.
Acum 5000 ani, în lume, diferite popula]ii reu[esc s\ realizeze primele societ\]i urbane din istorie.
- arheologia medico-istoric\
- etnoiatria
Paleopatologia = patologia veche, studiaz\ urme ale proceselor de vindecare [i procese patologice conservate pe scheletele vechi, preistorice, studiate cu mijloace moderne de investigare.
Arheologia medico-istoric\ = cerceteaz\ obiecte ce au leg\tur\ cu igiena [i practica medical\, instrumentarul medical, obiectele magice etc.
Etnoiatria = studiaz\ conceptele [i practicile medicale ale unor popula]ii aflate ^n prezent pe treptele inferioare ale dezvolt\rii sociale (triburi din Amazonia, Australia, Polinezia).
Medicina popular\ = medicina unor popula]ii agrare, care are la baz\ concep]ia primitiv\ asupra bolii, este intens contaminat\ de medicina cult\.
Boala a preexistat apari]iei omului pe P\mânt: exist\ animale cu îmboln\viri de diferite tipuri. Ac]iunea de vindecare a existat înainte de apari]ia omului.
Exist\ o filogenez\ a activit\]ii vindec\toare. Se remarc\ o deosebire esen]ial\ între ac]iunile vindec\toare din lumea biologic\ [i cele din medicina uman\. Cele din prima categorie sunt instinctive, fiziologice în timp ce ac]iunile medicinei umane se bazeaz\ pe con[tiin]\, gândire, strategie.
Paleopatologia ne arat\ bolile de care a suferit omul primitiv dintre care cele mai multe exist\ [i ast\zi (cele osoase).
S-au eviden]iat leziuni de tip reumatismal, de tip osteomielitic, leziuni osoase tuberculoase, luetice, leziuni de tumori osoase (osteosarcoame).
Demografia istoric\. Durata medie de via]\ a omului primitiv era de 20-21 ani la începutul neoliticului, fapt demonstrat de o statistic\ pe 187 de schelete descoperite, dintre care 50% prezentau semne de mortalitate infantil\, semn al fragilit\]ii omului primitiv.
Unele procese de vindecare ofer\ date despre practicile vindec\toare primitive: fracturile [i alte leziuni traumatice sunt bine tratate, demonstrând aplicarea corect\ a tratamentului conservator.
~n ceea ce prive[te trepana]iile craniene, în Europa s-au descoperit aprox. 800 cranii cu orificii temporale (18 în România). Topografia sinusurilor venoase este respectat\ [i exist\ semne c\ unii bolnavi au supravie]uit interven]iei. Majoritatea erau opera]ii „magice”, dar în unele cazuri era vorba de opera]ii cu efect terapeutic real. Trepana]iile se efectuau cu lame de silex/oxidian (piatr\ vulcanic\), obiecte de bronz, fier (^n cazul decesului ^n timpul opera]iei, cadavrele erau îngropate ^mpreun\ cu instrumentele cu care s-a operat).
Concep]ia medical\ era una animist\, demoniac\, boala fiind v\zut\ ca o parazitare a organismului de c\tre un demon. Tratamentul bolii era realizat de c\tre vindec\torii triburilor primitive, care reu[eau eliminarea demonilor cauzatori de boal\. ~n pe[tera „Les trois frères” este reprezentat primul medic, efectuând un dans ritual (paleolitic).
Terapia=amestec de elemente magico-religioase cu elemente de vindecare empirice.
Strategiile de vindecare difer\ în func]ie de etiologie: incanta]ii, în[elarea spiritului malefic etc. Nu exist\ etic\ [i deontologie în practica medical\, vindec\torul e doar mediator, nu î[i asum\ r\spunderea actului vindec\rii (aceasta apare odat\ cu medicina hipocratic\ medicina [tiin]ific\).
Partea magic\ era ajutat\ [i de obiectele magice: amulete (fragmente de os, din]i de animal, pietre semipre]ioase), figurine (antropomorfe, zoomorfe) purtate în scop profilactic, talismane (cu anumite semnifica]ii), tatuaje, m\[ti etc.
Omul primitiv era mereu în c\utarea hranei. Odat\ cu apari]ia surplusului de produse, apare [i primul medic, un pas c\tre civilizarea societ\]ii.
Acum 5000 ani, în lume, diferite popula]ii reu[esc s\ realizeze primele societ\]i urbane din istorie.
Horoscop gemeni 15.06.2011
O perioada foarte importanta si favorabila pentru voi in acest moment al anului, cand aveti ocazia sa iesiti in evidenta, sa va reliefati personalitatea si sa stiti mai bine ce vreti, cine sunteti, cum vreti sa actionati si catre ce vreti sa va indreptati. Conjunctia Luna-Destin, in zona relatiilor, va ajuta sa va lamuriti cu privire la destinul unei relatii; pentru unii este vorba de o relatie aflata la inceput, pentru altii poate fi o legatura ce a durat foarte mult timp dar care trebuie sa treaca in alta etapa sau sa fie lamurita ori incheiata. Multe evenimente se leaga acum! Multe situatii, multe intelegeri legate de evenimente din trecut, abia acum isi arata talcul. Este o zi importanta pentru ca va ajuta sa va lamuriti pozitia in raport cu o persoana foarte importanta pentru voi.
Gluma zilei
Un tip intra disperat pe usa cabinetului:
- Domnule doctor, domnule doctor, sunt disperat, in fiecare seara, cand ma bag in pat am impresia ca este cineva sub pat.
Cand ma uit sub pat, am impresia ca este cineva pe pat... si tot asa... pe pat, sub pat, pe pat, sub pat... o sa innebunesc.
- Domnule, asta o vom rezolva fara nici o problema in trei ani de sedinte. Vino de trei ori pe saptamana!
- Dar cat costa o sedinta la dumneavoastra?
- Numai o suta de dolari...
Tipul pleaca dezamagit. Peste cateva luni doctorul il intalneste din intamplare pe respectivul plimbandu-se linistit pe strada:
- De ce nu ai venit la mine ca sa facem tratamenul?
- O suta de dolari sedinta? Am rezolvat-o cu 10 dolari! Mi-a spus un barman cum sa scap de obsesie...
- Pai cum asa, un barman?
- Da, mi-a dat solutia: am taiat picioarele patului....
- Domnule doctor, domnule doctor, sunt disperat, in fiecare seara, cand ma bag in pat am impresia ca este cineva sub pat.
Cand ma uit sub pat, am impresia ca este cineva pe pat... si tot asa... pe pat, sub pat, pe pat, sub pat... o sa innebunesc.
- Domnule, asta o vom rezolva fara nici o problema in trei ani de sedinte. Vino de trei ori pe saptamana!
- Dar cat costa o sedinta la dumneavoastra?
- Numai o suta de dolari...
Tipul pleaca dezamagit. Peste cateva luni doctorul il intalneste din intamplare pe respectivul plimbandu-se linistit pe strada:
- De ce nu ai venit la mine ca sa facem tratamenul?
- O suta de dolari sedinta? Am rezolvat-o cu 10 dolari! Mi-a spus un barman cum sa scap de obsesie...
- Pai cum asa, un barman?
- Da, mi-a dat solutia: am taiat picioarele patului....
curiozitatii despre animale si plante
Curiozitati ale Stiintei si vietii
Animale si Plante
1. Musculita are 47 de dinti, balena mai mult de 4.500 si pestele-pisica (Amiurus nebulosus) are 9.280.
2. Inima unui colibri, la fel ca si a canarului, bate de aproape 1.000 de ori pe minut.
3. Bufnita isi poate rasuci capul la 360 de grade.
4. La salamandra neagra alpina perioada de gestatie este de 3 ani si 2 luni.
5. Mustele au peste 15.000 de papile gustative, incepand chiar de la picioare. Musca comuna sau domestica (Musca domestica ) traieste de la 10-14 zile pana la o luna, in conditii favorabile. Sunt multe specii de muste, dintre care cea mai efemera traieste 1-2 zile.
6. Angila electrica (Electrophorus electricus) poate emite 600 volti in timpul unei milisecunde. Undele sunt emise catre pesti, plante, sau catre alte diferite specii.
7. O vaca emite in atmosfera 182.500 litri de metan pe an (una din cauza degradarii stratului de ozon?). Pe deasupra, ea poate provoca si anumite boli, de aceea oamenii de stiinta au solicitat limitarea comercializarii carnei de vita.
8. Cimpazeul detine recordul rapiditatii in ceea ce priveste actul sexual. Dureaza doar 3 secunde. La soarece dureaza 5 secunde.
9. Pe un metru patrat de zona desertica se intalnesc peste 100.000 de seminte de plante diferite.
10. Tenia este un parazit intestinal care poate ajunge sa masoare 10 metri lungime.
11. Pentru a obtine 1 kg de sofran trebuie sa recoltezi peste 160.000 de flori ale acesteia, ier pretul unui kg poate ajunge sa coste 200 de euro.
12. Floarea Amorphophallus titanum este floarea cea mai mare din lume. Masoara 2,5 metri inaltime si cantareste 75 kg. Provine din gradinile tropicale ale Sumatrei. Floarea traieste doar 3 zile si pentru a fi polenizata, aceasta emite un miros puternic care poate fi greu de suportat pentru anumite insecte.
13. Doar femelele tantar inteapa, pentru ca sangele oamenilor este un izvor de proteine iar cu acesta ele isi pot creste puii. Masculii se multumesc cu nectarul din plante si alte subsatnte zaharoase.
14. Lamele sunt niste animale foarte asemanatoare cu camilele, fiind adaptate perfect sa traiasa la inaltime. Se pot gasi in Anzii din Chile, Bolivia si Peru. Pentru ele, cu cat se afla la o altitudine mai inalta, cu atat vor avea mai mult oxigen.
15. O intepatura de paianjen este mai puternica decat cea facuta cu un ac cu varf de otel apasat cu aceeasi putere.
16. Capsuna nu este fructul plantei care o produce, ci a unei parti modificate a tulpinei.
17. Cartoful, precum si capsuna, provine dintr-o tulpina modificata, nu din radacina.
18. Aparatul auditiv este situat in diferite parti ale corpului, depinzand de fiecare specie. La oameni este situat la cap. Paienjenii au timpanul in varful picioarelor.
19. Cainii au simtul olfactiv mai dezvoltat decat oamenii. Acest lucru se datoreaza faptului ca acestia au in nas mai bine de 200 de milioane de celule olfactive, in timp ce omul are in jur de 5 milioane.
20. Virusul gripal are aproximativ 1000 de atomi. Anumite celule pot ajunge sa masoare cu 100 sau 1000 de ori mai mult. Totusi, virusul cel mai mare este mai greu decat celula cea mai mica.
Animale si Plante
1. Musculita are 47 de dinti, balena mai mult de 4.500 si pestele-pisica (Amiurus nebulosus) are 9.280.
2. Inima unui colibri, la fel ca si a canarului, bate de aproape 1.000 de ori pe minut.
3. Bufnita isi poate rasuci capul la 360 de grade.
4. La salamandra neagra alpina perioada de gestatie este de 3 ani si 2 luni.
5. Mustele au peste 15.000 de papile gustative, incepand chiar de la picioare. Musca comuna sau domestica (Musca domestica ) traieste de la 10-14 zile pana la o luna, in conditii favorabile. Sunt multe specii de muste, dintre care cea mai efemera traieste 1-2 zile.
6. Angila electrica (Electrophorus electricus) poate emite 600 volti in timpul unei milisecunde. Undele sunt emise catre pesti, plante, sau catre alte diferite specii.
7. O vaca emite in atmosfera 182.500 litri de metan pe an (una din cauza degradarii stratului de ozon?). Pe deasupra, ea poate provoca si anumite boli, de aceea oamenii de stiinta au solicitat limitarea comercializarii carnei de vita.
8. Cimpazeul detine recordul rapiditatii in ceea ce priveste actul sexual. Dureaza doar 3 secunde. La soarece dureaza 5 secunde.
9. Pe un metru patrat de zona desertica se intalnesc peste 100.000 de seminte de plante diferite.
10. Tenia este un parazit intestinal care poate ajunge sa masoare 10 metri lungime.
11. Pentru a obtine 1 kg de sofran trebuie sa recoltezi peste 160.000 de flori ale acesteia, ier pretul unui kg poate ajunge sa coste 200 de euro.
12. Floarea Amorphophallus titanum este floarea cea mai mare din lume. Masoara 2,5 metri inaltime si cantareste 75 kg. Provine din gradinile tropicale ale Sumatrei. Floarea traieste doar 3 zile si pentru a fi polenizata, aceasta emite un miros puternic care poate fi greu de suportat pentru anumite insecte.
13. Doar femelele tantar inteapa, pentru ca sangele oamenilor este un izvor de proteine iar cu acesta ele isi pot creste puii. Masculii se multumesc cu nectarul din plante si alte subsatnte zaharoase.
14. Lamele sunt niste animale foarte asemanatoare cu camilele, fiind adaptate perfect sa traiasa la inaltime. Se pot gasi in Anzii din Chile, Bolivia si Peru. Pentru ele, cu cat se afla la o altitudine mai inalta, cu atat vor avea mai mult oxigen.
15. O intepatura de paianjen este mai puternica decat cea facuta cu un ac cu varf de otel apasat cu aceeasi putere.
16. Capsuna nu este fructul plantei care o produce, ci a unei parti modificate a tulpinei.
17. Cartoful, precum si capsuna, provine dintr-o tulpina modificata, nu din radacina.
18. Aparatul auditiv este situat in diferite parti ale corpului, depinzand de fiecare specie. La oameni este situat la cap. Paienjenii au timpanul in varful picioarelor.
19. Cainii au simtul olfactiv mai dezvoltat decat oamenii. Acest lucru se datoreaza faptului ca acestia au in nas mai bine de 200 de milioane de celule olfactive, in timp ce omul are in jur de 5 milioane.
20. Virusul gripal are aproximativ 1000 de atomi. Anumite celule pot ajunge sa masoare cu 100 sau 1000 de ori mai mult. Totusi, virusul cel mai mare este mai greu decat celula cea mai mica.
120 curiozitatii despre corpul uman -cele mai importante lucrurii
120 de curiozitati ale corpului uman – Curiozitati ale oamenilor – Curiozitati interesante despre oameni si corpul omenesc
Afla ce nu stiai despre oameni – 120 de lucruri interesante despre oameni
1 Acidul gastric pe care stomacul omului il elimina pentru a descompune mancarea este atat de puternic incat poate dizolva o lama de ras.
2 Atunci cand ne lovim intr-un anume loc din zona cotului resimtim o durere acuta. Aceasta se datoreaza faptului ca pe aici trece nervul cubital, pozitionat de-a lungul osului humerus. Se considera ca aceasta ar fi o scurta forma de paralizie.
3 Atunci cand privesti o persoana pe care o placi, involuntar pupilele ti se dilata. La fel se intampla si cand te uiti la cineva pe care urasti.
4 Cand o persoana moare auzul este ultimul simt perceput. Vazul este primul care dispare.
5 Cea mai mare celula a corpului este ovulul, iar cea mai mica spermatozoidul.
6 Cel mai greu „organ” al corpului este pielea. Ea cantareste 3,2 kilograme.
7 Cel mai mare muschi este latissimus dorsi. Acesta este un muschi plat de pe spate care intra in actiune in timpul miscarii bratului.
8 Cel mai puternic muschi din corpul uman este limba.
9 Celulele care alcatuiesc creierul uman pot stoca de pana la 5 ori mai multa informatie decat cuprinde toata Enciclopedia Britanica.
10 Conform anumitor cercetari, organismul unei femei are nevoie o ora in plus de somn fata de cel al unui barbat.
11 Corpul omenesc elibereaza in 30 de minute destula energie cat sa incalzesti un litru de apa.
12 Corpul uman are 206 de oase.
13 Corpul uman produce zilnic un miliard de celule rosii.
14 Corpul unui om contine: destul potasiu pentru a provoca explozia unui tun de jucarie; destul zahar pentru a umple un borcan; destula grasime pentru a face 7 bucati de sapun; destul fier pentru a face un cui; destul sulf pentru a deparazita un caine.
15 Corpul utilizeaza 300 muschi pentru a tine corpul in pozitie stabila, dreapta.
16 Creierul continua sa transmita semnale sub forma de impulsuri electrice timp de aproximativ 37 de ore dupa moarte.
17 Cresterea creierului se opreste in jurul varstei de 15 ani.
18 Culoarea parului depinde de melanina (pigment). Pe masura ce imbatranim se secreta tot mai putina melanina si se formeaza mici bule de aer aparand astfel aspectul carunt al parului.
19 Daca ati manca fiind asezati in cap mancarea s-ar duce in sus, deoarece muschii esofagului vor continua sa impinga mancarea catre stomac.
20 Daca cantitatea de apa din corpul omenesc este redusa cu 1% iti va fi sete, iar daca este redusa cu 10% vei muri.
21 Daca mesajul non-verbal il contrazice pe cel verbal, oamenii au tendinta de a ignora cuvintele, tinand seama doar de limbajul non-verbal.
22 Daca saliva nu poate dizolva ceva, atunci nici nu putem simti gustul.
23 Daca toti cei 600 de muschi ai corpului uman s-ar incorda in acelasi timp si in aceeasi directie, omul ar putea ridica o greutate de 25 de tone.
24 Daca vei apuca varsta de 70 de ani, inseamna ca ai trait mai mult de 2 miliarde de secunde.
25 De-a lungul unei vieti, o persoana isi petrece 6 ani visand.
26 Din cantitatea imensa de informatie, primita de creier, doar 126 biti/secunda sunt receptionati in mod constient, restul fiind apanajul subconstientului.
27 Din punct de vedere fizic o femeie este apta de a naste treizeci si cinci de copii de-a lungul vietii.
28 Dintii incep sa iti creasca la 6 luni dupa ce te-ai nascut.
29 Dintii unui om sunt tari aproape ca piatra.
30 Doua din trei cupluri intorc capetele spre dreapta atunci cand saruta?
31 Drumul mancarii de-a lungul esofagului dureaza cam 8 secunde. In medie, stomacul digera o masa bogatain grasimi in 6 ore, in timp ce pentru o masa bogatain carbohidrati ii sunt necesare doar 2 ore.
32 Dupa mesele bogate se spune ca auzul nostru scade. Nu mai percepem sunetele din jurul nostru la fel de bine, chiar si atentia scade.
33 Durata medie a digestiei in intestinul subtire este de 3 pana la 5 ore. In intestinul gros mancarea este apoi digerata timp de 4 ore pana la 3 zile.
34 Durata vietii unei celule intestinale este de 12 ore. Cea a unei celule a peretelui stomacului e 2 zile. O celula din piele traieste 4 saptamani. O celula nervoasa poate trai pana la 60 de ani.
35 Durerea de cap nu este o scuza buna pentru a nu face sex, pentru ca endorfinele eliberate in timpul actului sexual au efect analgezic.
36 Fara pigmenti, pielea noastra ar fi excesiv de alba. Insa vasele sanguine de la suprafata pielii adauga un strop de rosu. Pigmentul galben si melanina sepia sunt create, la randul lor, de razele UV. Aceste patru nuante sunt amestecate pentru a da nastere culorilor de piele pentru toate rasele.
37 Fatul viseaza aproape tot timpul. Cei care sunt nascuti prematur vor visa mai mult la maturitate.
38 Femeia
clipeste de 2 ori mai des ca barbatul.
39 Femeia secolului 17 dadea nastere in medie la 13 copii.
40 Femeile care citesc romane de dragoste fac sex de doua ori mai des decat cele care nu accepta acest tip de literatura.
41 Femurul este mai tare decat betonul.
42 Fiecare limba este unica in felul ei.
43 Greutatea corpului omenesc este de 50 de ori mai mare decat a cea a creierului.
44 Gura noastra produce aproximativ 250 g de saliva zilnic.
45 Homosexualitatea a fost considerata boala psihica pana in anul 1973.
46 In anul 3.000 I.Hr., egiptencele credeau ca venele dilatate erau dragute, drept pentru care le scoteau in evidenta colorandu-le cu vopsea albastra.
47 In corpul uman exista suficient fosfor pentru a crea 250 de chibrituri.
48 In corpul uman sunt mai mult de 12.00 de km de vase de sange.
49 In momentul primei respiratii un nou nascut trebuie sa inspire cam de cincizeci de ori mai puternic decat un adult.
50 In primul sau an de viata, un nou nascut fura din perioada de somn a parintilor intre 400 si 750 de ore de somn.
51 In procesul comunicarii, 55% ii revine fiziologiei (limbajul corpului), 37% vocii (ritm si ton), si numai 8% cuvintelor purtatoare de informatie.
52 In timpul primei luni de sarcina fatul are o lungime de cativa milimetri.
53 In timpul unui orgasm obisnuit consumi 112 calorii, iar un orgasm mimat consuma 315 calorii.
54 In ureche exista aproximativ 4000 de glande generatoare de ceara.
55 Inaltimea omului variaza in timpul zilei. Dimineata suntem cu un cm mai inalti decat seara. Acest lucru se intampla deoarece discurile intervertebrale se “taseaza” atunci cand stam in picioare, datorita greutatii propriului corp.
56 Inima bate de aproximativ 2.700.000.000 de ori de-a lungul vietii.
57 Inima continua sa bata dupa ce este scoasa din corp. Chiar daca este taiata in bucati, muschii inimii vor continua sa bata.
58 Inima femeii bate mai repede decat cea a barbatului.
59 Inima pompeaza mai mult de 6 litri de sange pe minut, adica 10 000 de litri de sange pe zi.
60 Intestinul gros are zece metri lungime.
61 Intr-o ora de sex consumi 360 de calorii.
62 Iti folosesti aproximativ 200 de muschi cand faci un pas mergand.
63 La aproximativ fiecare sapte ani, corpul dumneavoastra inlocuieste echivalentul a aproximativ un nou schelet.
64 Lungimea medie a penisului este de 3 ori lungimea degetului mare de la mana.
65 Mai mult de jumatate din cele 206 oase ale corpului omenesc se gasesc in maini si picioare.
66 Mai mult de jumatate din greutatea pe care o are copilul la nastere este castigata in timpul ultimelor 6-8 saptamani de sarcina.
67 Mai mult de un miliard de bacterii sunt pe fiecare laba a piciorului.
68 Majoritatea barbatilor petrec 3.300 ore din viata pentru a se barbieri. Daca nu ar fi barbierita, barba ar putea ajunge la 9 metri intr-o viata de om.
69 Mana are 27 de oase.
70 Mancarea ajunge in aproximativ 7 secunde din gura in stomac.
71 Mandibula este cel mai dur os din organism
.
72 Matematicianul John von Neumann a calculat ca mintea umana poate inmagazina 280 de catralioane de biti de memorie.
73 Media duratei unui vis profund la om este de 2-3 secunde.
74 Media inaltimii la femei este cu aproximativ 10 cm mai mica decat media inaltimii la barbati.
75 Mozart isi scria intreaga opera muzicala in minte, auzind si perfectionand fiecare nota in parte, si abia apoi o asternea pe hartie.
76 Muschiul ochiului este cel mai rapid din organism. El se contracta in mai putin de o sutime de secunda.
77 Ne schimbam pozitia de 30-40 de ori pe noapte. Nevoile medii de somn sunt de 14-22 ore pe zi la un copil pana la o luna, 13-15 ore la unul spre 1 an, 10-12 ore pana la 6 ani, 9 ore la 12 ani si 7 ore si jumatate la un om adult
78 Nu se poate stranuta cu ochii deschisi.
79 Omul are aproximativ 76 000 de fire de par pe cap.
80 Numarul de neuroni din creierul uman este astronomic, aceste ajunge la 100 de miliarde de celule nervoase.
81 O persoana din 2 miliarde va trai pana la varsta de 116 ani sau mai mult.
82 O persoana obisnuita foloseste baia de 6 ori pe zi.
83 O persoana obisnuita respira cam 74 de milioane de litri de aer de-a lungul vietii.
84 O persoana poate trai fara mancare pana la o luna, dar fara apa numai o saptamana.
85 O persoana rade in medie de circa 15 ori pe zi.
86 Oamenii sunt singurii care fac sex stand fata in fata.
87 Ochii pot distinge aproape opt milioane de nuante.
88 Ochii si creierul construiesc culori din valuri de energie.
89 Organismul uman contine aproximativ cinci litri de sange.
90 Osul hioid, aflat deasupra laringelui, sustine muschii limbii si este singurul os din organism care nu atinge nici un alt os.
91 Parul uman creste anual cu 40 cm, iar unghia cu 6 cm.
92 Pe un centimetru patrat de piele se afla aproximativ sase milioane de celule, 5000 de receptori, 15 glande sebacee, 200 fibre nociceptive (pentru durere), 10-25 receptori tactili si corpusculi termosensibili, patru metri de fibre nervoase, un metru de vase sanguine, si peste 100 de glande sudoripare.
93 Pentru a desfasura “procesul gandirii” creierul are nevoie de mari cantitati de energie. De aceea este posibil ca dupa un intens proces de gandire sa resimtiti aceeasi oboseala ca si in cazul muncii fizice.
94 Pentru atentia acordata jocurilor video se consuma tot atatea calorii cat pentru mersul pe jos cu 3,2 km/h.
95 Persoanele dreptace traiesc, in medie, cu noua ani mai mult decat cei stangaci.
96 Peste 70% din bolile existente in lume se transmit prin secretiile din nasul si gatul omului.
97 Piciorul are 26 de oase.
98 Piciorul unui barbat mediu , elimina aproximativ 250 g de transpiratie zilnic.
99 Piciorul unui om contine 250.000 glande sudoripare (transpiratie).
100 Pielea cantareste in medie cam de 2 ori cat creierul aceleiasi persoane.
101 Plamanul drept primeste mai mult aer decat cel stang.
102 Precum amprentele si fulgii de zapada, buzele nu lasa urme identice.
103 Puse cap la cap venele, arterele si capilarele unui adult ar ajunge pentru inconjurul Pamantului de aproape patru ori.
104 Sarutul vindeca. Cercetarile au aratat ca sarutul imbunatateste aspectul pielii, ajuta circulatia, previne cariile si alina durerile de cap.
105 Secretam circa un litru de saliva pe zi si inghitim in mediu de doua ori pe minut.
106 Stomacul trebuie sa-si refaca membrana mucoasa de protectie la fiecare 3 zile pentru a evita autodigerarea cauzata de proprii acizi.
107 Sunt necesare aproximativ 200.000 de incruntari pentru aparitia unui rid permanent deasupra sprancenelor.
108 Toti bebelusii se nasc cu ochii albastri. Dupa cateva ore de la nastere, culoarea se poate schimba. Majoritatea oamenilor ajung pana la urma sa aiba ochi de alta culoare.
109 Un barbat obisnuit mananca in jur de 50 de tone de alimente de-a lungul vietii pentru a mentine o greutate de 80 de kg.
110 Un creier uman genereaza mai multe impulsuri electrice intr-o zi decat toate telefoanele din lume.
111 Un fir de par poate suporta o greutate de 3Kg (6 lb).
112 Un om face intr-un an aproximativ 2,5 milioane de pasi.
113 Un om normal, va elimina aproximativ 41.640 litri de urina.
114 Un simplu sarut pune in miscare doi muschi, un sarut pasional solicita toti cei 34 de muschi ai fetei.
115 Un stranut iese din gura cu o viteza
de peste 965 km/h.
116 Unghia de la degetul mare creste cel mai incet iar cea de la degetul mijlociu cel mai repede
117 Urechile pot distinge peste 300 000 de tonalitati.
118 Zilnic, avem in jur de 70 000 de ganduri.
119 70% din caldura corpului se pierde prin cutia craniana.
120 70% din corpul omenesc este format din apa. La nastere, 80% din greutatea totata a unui nou nascut reprezinta 80% apa.
Creierul uman
Creierul uman ,asezat in interiorul craniului, este mai sofisticat decat cel mai performant computer.Cu ajutorul milioanelor de celule , acesta directioneaza si monitorizeaza toate activitatile noastre–chiar si atunci cand dormim.
Creierul este principalul coordonator si centrul de comanda al organismului. Asemenea unei centrale telefonice, preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limba si piele si trimite semnale spre muschi si glande. Creierul functioneaza ca si un computer, procesand si inmagazinand informatii.
In interiorul sau se afla un sistem postal care timite mesaje spre acea regiune a creierului, unde aceasta trebuie sa fie descifrate.
Activitatea creierului nu se rezuma doar lamanipularea datelor. El este centrul sentimentelor, emotiilor si dorintelor, cu ajutorul caruia puteam invata si crea ganduri si idei.
La nivelul celular
Creierul uman este constituit din prste 10 000 milioane de neuroni microscopici sau celule nervoase.Fiecare dintre acestea are un corp celular, ce contine nucleul din care radiaza numeroase proeminente subtiri. Corpurile celulare sunt grupate in ciorcini sau centre, fiecare cu o specifica, cum ar fi vederea, vorbirea sau controlul muscular. Ele formeaza materia cenusie a creierului denumita astfel deoarece se inchide la culoare cand este tratata cu anumite substante. Proeminentele celulare se unesc si formeaza un sistem de retele complex, ce include fibre nervoase cuprinzand materia alba.
Activitatile creierului implica modificaride ordin electric si chimic in interiorul neuronilor. De fiecare data cand un electron este atins, el transmite un impuls sau un impuls sau un mesaj nervos asemanator unui mic curent electric. In functie de directia, de sursa mesajelor si de numarul lor, fiecare centrual creierului le examineaza sau le transmite unie alte proportiuni, unde vor fi procesate.
Activitatea electrica
Creierul este tot activ, prin el circuland milioane de impulsuri in fiecare secunda. Unele dintre aceste menaje sunt legate de activitati constiente – cele asupra carora detinem controlul, cum ar fi mersul, vorbitul si scrisul. Alte menaje provin din procesele vitale ale organismului,ce se desfasoara in mod automat, spre exemplu respiratia, batalile inimii si digestia alimentelor pe care le consumam.
In ultimii 25 de ani, cercetatorii au reusit sa elaboreze harta celei mai mari parti a creierului, localizand diferite zone ce indeplinesc anumite functii. Ei au realizat acest lucru prin folosirea unor tehnici variate. Prin plasarea unor senzori electrici pe suprafrata capului si introducerea unor electroziin creierul animal si uneori chiar si in cel uman, au reusit sa traseze caile impulsurilor, care circula de exemplu de la ochi sau de la urechi spre centrul vizual sau auditiv.
Efectele ranilor sau ale indepartarii pe cale chirurgicala a anumitor regiuni ale cortexului – portiunea finala si incretita de la suprafata creierului - indica faptul ca acestea contin centri ce au functii specifice. Insa acestea pot sa nu fie singurele zone ce indeplinesc functiile respective. Spre exemplu, ranile in unele regiuni ale lobilor frontali, situati in fata emisferelor cerebrale , provoaca dificultati in intelegerea vorbirii. Persoana respectiva este incapabila de emite sunete cu inteles in vorbire. Un alt efect asemanator este cauzat de rani in zonele posterioare emisferelor. In acest caz persoanele respective nu pot intretine o convorbire constanta, acesta fiind intrerupta in mai multe segmente.
Un aranjament de unitati
Dintre toate mamiferele, omul are creierul cel mai avansat si mai dezvoltat. La toate vertebratele, insa, creiereul consta din 3 unitati structurale principale: emisferele cerebrale, trunchiul cerebral si cerebelul.
Enisferele cerebrale au rol in procesarea menajelor ce provin de la organele de simt. Trunchiul cerebral este compus in special din fibre nervoase ce leaga celelalte doua unitati. Cereberul prezinta portiuni destinate echilibrului si coordonarii activitatii nervoase spre si de la sira spinarii, precum si nervi conductori de mesaje spre organele majore ale organismului.
De-a lungul evolutiei creierului, diferite portiuni ale sale s-au dezvoltat in modul cel mai potrivit pentru supravietuirea organismului. La oameni,ai caror stramosi au trait in copaci, coborand apoi pe pamant, unde era plin de pradatori, iar competitia pentru hrana era foarte mare, emisferele cerebrale au devenit mai mari si mai complexe, fiind centri foarte importanti pentru interpretarea si prelucrarea informatiilor provenite de la simturi. La Homo sapiens, omul modern intelept emisferele cerebrale cuprind 80% din volumul creierului.
Memoria
Cercetatorii cunosc acest lucru din consultatiile medicale. Daca sunt introdusi electrozi in cortexul vizual primar (in timpul unei operatii pe creier fara dureri ), trecandu-se un curent slab prin acestia , pacientul va vedea puncte stralucitoare sau cercuri inaintea. Daca electrozii sunt introdusi in cortexul vizual secundar, pacientul va vedea modele complexe sau chiar obiecte complexe sau chiar obiecte complete – copaci legandu-se sau o veverita topaind. Zonele secundare par sa se comporte asemenea unui sistem al memoriei vizuale.
Exista zone in interiorul emisferelor cerebralor cerebrale care nu au fost inca descoperite, dar par sa aiba de-a face cu toate tipurile de memorie. Prin ce metode creierul selecteaza, sorteaza si inmagazineaza informatiile sub forma de menorie ramane un mister pentru cercetatori.
Exista doua tipuri de memorie: de scurta durata si de lunga durata. Fiecare element al memoriei poate fi retinut temporar sub forma de activitate electrica. In functie de puterea acesteia, se pot produce modificari chimice in interiorul neuronilor sau in retele dintre acestia. Astfel, elementul este retinut pentru mai mult timp. Retinerea unui numar de telefon pe durata formarii lui, este un exemplu de memorie de scurta durata. Reamintirea vacantei de anul trecut este memorie de lunga durata.
Creierul este principalul coordonator si centrul de comanda al organismului. Asemenea unei centrale telefonice, preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limba si piele si trimite semnale spre muschi si glande. Creierul functioneaza ca si un computer, procesand si inmagazinand informatii.
In interiorul sau se afla un sistem postal care timite mesaje spre acea regiune a creierului, unde aceasta trebuie sa fie descifrate.
Activitatea creierului nu se rezuma doar lamanipularea datelor. El este centrul sentimentelor, emotiilor si dorintelor, cu ajutorul caruia puteam invata si crea ganduri si idei.
La nivelul celular
Creierul uman este constituit din prste 10 000 milioane de neuroni microscopici sau celule nervoase.Fiecare dintre acestea are un corp celular, ce contine nucleul din care radiaza numeroase proeminente subtiri. Corpurile celulare sunt grupate in ciorcini sau centre, fiecare cu o specifica, cum ar fi vederea, vorbirea sau controlul muscular. Ele formeaza materia cenusie a creierului denumita astfel deoarece se inchide la culoare cand este tratata cu anumite substante. Proeminentele celulare se unesc si formeaza un sistem de retele complex, ce include fibre nervoase cuprinzand materia alba.
Activitatile creierului implica modificaride ordin electric si chimic in interiorul neuronilor. De fiecare data cand un electron este atins, el transmite un impuls sau un impuls sau un mesaj nervos asemanator unui mic curent electric. In functie de directia, de sursa mesajelor si de numarul lor, fiecare centrual creierului le examineaza sau le transmite unie alte proportiuni, unde vor fi procesate.
Activitatea electrica
Creierul este tot activ, prin el circuland milioane de impulsuri in fiecare secunda. Unele dintre aceste menaje sunt legate de activitati constiente – cele asupra carora detinem controlul, cum ar fi mersul, vorbitul si scrisul. Alte menaje provin din procesele vitale ale organismului,ce se desfasoara in mod automat, spre exemplu respiratia, batalile inimii si digestia alimentelor pe care le consumam.
In ultimii 25 de ani, cercetatorii au reusit sa elaboreze harta celei mai mari parti a creierului, localizand diferite zone ce indeplinesc anumite functii. Ei au realizat acest lucru prin folosirea unor tehnici variate. Prin plasarea unor senzori electrici pe suprafrata capului si introducerea unor electroziin creierul animal si uneori chiar si in cel uman, au reusit sa traseze caile impulsurilor, care circula de exemplu de la ochi sau de la urechi spre centrul vizual sau auditiv.
Efectele ranilor sau ale indepartarii pe cale chirurgicala a anumitor regiuni ale cortexului – portiunea finala si incretita de la suprafata creierului - indica faptul ca acestea contin centri ce au functii specifice. Insa acestea pot sa nu fie singurele zone ce indeplinesc functiile respective. Spre exemplu, ranile in unele regiuni ale lobilor frontali, situati in fata emisferelor cerebrale , provoaca dificultati in intelegerea vorbirii. Persoana respectiva este incapabila de emite sunete cu inteles in vorbire. Un alt efect asemanator este cauzat de rani in zonele posterioare emisferelor. In acest caz persoanele respective nu pot intretine o convorbire constanta, acesta fiind intrerupta in mai multe segmente.
Un aranjament de unitati
Dintre toate mamiferele, omul are creierul cel mai avansat si mai dezvoltat. La toate vertebratele, insa, creiereul consta din 3 unitati structurale principale: emisferele cerebrale, trunchiul cerebral si cerebelul.
Enisferele cerebrale au rol in procesarea menajelor ce provin de la organele de simt. Trunchiul cerebral este compus in special din fibre nervoase ce leaga celelalte doua unitati. Cereberul prezinta portiuni destinate echilibrului si coordonarii activitatii nervoase spre si de la sira spinarii, precum si nervi conductori de mesaje spre organele majore ale organismului.
De-a lungul evolutiei creierului, diferite portiuni ale sale s-au dezvoltat in modul cel mai potrivit pentru supravietuirea organismului. La oameni,ai caror stramosi au trait in copaci, coborand apoi pe pamant, unde era plin de pradatori, iar competitia pentru hrana era foarte mare, emisferele cerebrale au devenit mai mari si mai complexe, fiind centri foarte importanti pentru interpretarea si prelucrarea informatiilor provenite de la simturi. La Homo sapiens, omul modern intelept emisferele cerebrale cuprind 80% din volumul creierului.
Memoria
Cercetatorii cunosc acest lucru din consultatiile medicale. Daca sunt introdusi electrozi in cortexul vizual primar (in timpul unei operatii pe creier fara dureri ), trecandu-se un curent slab prin acestia , pacientul va vedea puncte stralucitoare sau cercuri inaintea. Daca electrozii sunt introdusi in cortexul vizual secundar, pacientul va vedea modele complexe sau chiar obiecte complexe sau chiar obiecte complete – copaci legandu-se sau o veverita topaind. Zonele secundare par sa se comporte asemenea unui sistem al memoriei vizuale.
Exista zone in interiorul emisferelor cerebralor cerebrale care nu au fost inca descoperite, dar par sa aiba de-a face cu toate tipurile de memorie. Prin ce metode creierul selecteaza, sorteaza si inmagazineaza informatiile sub forma de menorie ramane un mister pentru cercetatori.
Exista doua tipuri de memorie: de scurta durata si de lunga durata. Fiecare element al memoriei poate fi retinut temporar sub forma de activitate electrica. In functie de puterea acesteia, se pot produce modificari chimice in interiorul neuronilor sau in retele dintre acestia. Astfel, elementul este retinut pentru mai mult timp. Retinerea unui numar de telefon pe durata formarii lui, este un exemplu de memorie de scurta durata. Reamintirea vacantei de anul trecut este memorie de lunga durata.
luni, 31 ianuarie 2011
Scene fz free
In perioada 28.01 - 06.02 [FREE SIGN-UP] SceneFZ isi deschide portile noilor useri.Tot cei interesati sa acceseze www.scenefz.net
Aparitia a 3 noi categorii:
1. TVEPS-Ro
2. XViD-Ro
3. BR-Ro (BluRay-Ro)
Aparitia a 3 noi categorii:
1. TVEPS-Ro
2. XViD-Ro
3. BR-Ro (BluRay-Ro)
Misiuni spatiale ale lui 2011
În general, evenimentele ştiinţifice care vor marca un nou an, aflat la început, sunt dificil de prezis. Mici laboratoare pot ieşi la rampă, din senin, cu descoperiri uluitoare, progrese de mult aşteptate pot eşua să se materializeze şi însăşi ştiinţa convenţională poate fi răsturnată printr-un anunţ şoc al cercetătorilor. Totuşi, un anumit domeniu de manifestare a ştiinţei, poate mai mult decât oricare altul, oferă indicii solide în sprijinul unor aşteptări pertinente. Datorită legislaţiei complexe, aspectelor inginereşti complicate şi distanţelor astronomice de parcurs, putem anticipa cu destulă încredere viitorul explorării spaţiale.
O plimbare spre Jupiter
La loc de cinste pe lista misiunilor spaţiale care prezintă o probabilitate crescută să "ţină" primele pagini ale publicaţiilor in 2011, se află trei călătorii pe cale sa înceapă. Prima dintre acestea implică lansarea sondei Juno, programată pentru decolarea către Jupiter in luna august. Juno va analiza atmosfera gigantului gazos si va căuta dovezi ale existenţei unui miez solid, care ar putea oferi informaţii importante cu privire la formarea şi la structura planetei; implicit, misiunea le va oferi oamenilor o imagine mai largă asupra felului în care s-ar putea forma planetele masive în alte sisteme solare. Juno va zbura vreme de cinci ani înainte de a intra pe orbita lui Jupiter, în iulie 2016.
Pe urmele gloriei
O altă misiune importantă, cu lansare spre finele lunii februarie, va contribui la rezolvarea unora dintre cele mai mari incertitudini privind capacitatea noastră de a înţelege schimbările climatice pe care le traversează Pamântul. Intrarea în scenă a satelitul NASA Glory se va adăuga eforturilor de măsurare foarte precisă, efectuată vreme de peste 30 de ani, a emisiilor energetice solare şi va susţine activităţile de monitorizare a celor mai mici variaţii de iradiere ultravioletă. Glory va încerca, de asemenea, să descopere modul în care aerosolii, particule plutitoare prin atmosferă care absorb şi reflectă energia, afectează "bugetul" energetic al Terrei. Lămurirea acestor neclarităţi s-ar putea dovedi nepreţuită pentru prezicerea exactă a soartei lumii noastre, aflată în vădit proces de încălzire.
Noua generaţie de vehicule marţiene
Noul an va aduce cu sine, de asemenea, intrarea în scena explorării spaţiale a celui mai mare, celui mai greu şi celui mai bine echipat rover marţian construit vreodată. Laboratorul Ştiinţific Marţian, cunoscut şi sub denumirea de Curiosity, va acţiona întocmai aidoma unui geolog pe roţi, care va parcurge zilnic, cu destulă viteză, distanţe de aproximativ 200 de metri pe suprafaţa Planetei Roşii. Dispozitivul se va opri ocazional pentru a stoca mostre de rocă şi pentru a desfăşura analize chimice. Ţelul principal al vehiculului este să descopere dacă Marte a fost vreodată un loc ospitalier pentru viaţa microbiană. Lansarea lui Curiosity este aşteptată spre finele lui 2011 dar, pentru cei nerăbdători, este pusă la dispoziţie o cameră web care permite urmărirea procesului de asamblare şi de testare a roverului.
Cu avânt spre Centura de Asteroizi
În timp ce lansarea unei rachete poate fi un spectacol cu adevărat unic, 2011 va însemna şi un numar de misiuni spaţiale care îşi ating, în sfârşit, destinaţiile. Luna iulie va marca încheierea călătoriei de patru ani a aeronaveiDawn către centura de asteroizi, care traversează spaţiul dintre orbitele lui Marte şi Jupiter. Dawn va investiga îngheţata planetă pitică Ceres şi asteroidul stâncos 4 Vesta, spre a-i ajuta pe cercetători să înţeleagă mai bine condiţiile formării sistemului nostru solar. Imaginea disponibilă, ilustrând astrul Ceres, este una dintre cele mai bune pe care le avem, aşadar nu este greu de înţeles de ce astronomii vor să privească mai de aproape respectivul corp ceresc.
Atunci când o cometă nu este de ajuns
Într-un efort îndrăzneţ de reciclare astronomică, NASA a decis să dea un nou "scop în viaţă" sondei spaţiale Stardust. Numele dispozitivului (praf de stele) se trage de la recoltarea de material din coada cometei Wild 2, pe care Stardust a întreprins-o în 2004, lăsând mostra la sol, într-o capsulă, în 2006. Totuşi, nava a rămas în spaţiu, iar în februarie, detectoarele sale vor fi relansate spre o nouă ţintă. Noul "subiect", cometa Tempel 1, a fost ea însăşi parte a unei investigaţii anterioare. În 2005, misiunea Deep Impact a fost programată să inspecteze interiorul acestei comete "împungand-o" cu o mare ţepuşă din cupru. Stardust ne va oferi o a doua introspecţie, importantă şi ieftină, în craterul format de Deep Impact atunci când va zbura pe lângă Tempel 1. Acest lucru se va dovedi util, deoarece lovitura aplicată de Deep Impact a ridicat un nor de praf care a împiedicat aeronava sa analizeze atent pagubele.
Mercur: plan-detaliu
Spre deosebire de Juno, care îşi va face anul acesta debutul în funcţia de "inspector planetar", sonda Messenger, având ca destinaţie orbita lui Mercur, îşi va atinge apogeul carierei în 2011. Mercur este mică, densă, fierbinte şi relativ neexplorata, iar pe 18 martie, conform calculelor, Messenger va intra pe orbita acestei planete, având ca scop investigarea ei vreme de un an. Messenger a completat deja trei survolări distante ale celei mai "centrale" planete din sistemul solar (cea mai apropiată de Soare), obţinând fotografii de înaltă rezoluţie ale corpului ceresc şi identificând zone de interes.Totuşi, odată ce se va afla pe orbita lui Mercur, sonda va putea studia câmpul magnetic şi topografia planetei, îi va putea caracteriza atmosfera şi verifica existenţa gheţii în regiunile permanent neclare ale polilor săi.
Drept în Soare
Un satelit nu trebuie să fie neapărat nou-nouţ pentru a se număra în rândul celor mai... străluciţi. De fapt, este chiar dificil de imaginat o misiune mai luminoasă decât cea a Observatorului Dinamicii Solare (ODS). Aniversând un an de "fiinţare" pe 11 februarie, ODS ne ajută să înţelegem furtuna magnetică prin care se exprima soarele nostru. Această sondă orbitală oferă posibilitatea unei observări mai detaliate a petelor solare, precum şi a masivelor erupţii solare care stau la baza câtorva scenarii apocaliptice destul de alarmiste. Cercetătorii speră să descifreze secretele ciclului de 11 ani al activităţii solare şi să extragă indicii de natură să ofere avertismente timpurii asupra manifesărilor stelei "noastre", cum ar fi exploziile şi ejecţia de masă coronară.
În căutarea unei lumi asemenea Pământului
O altă misiune aflată în derulare şi care ar putea avea un an important este cea a telescopului spaţial Kepler, însărcinat să "vâneze" exoplanete de dimensiunea Terrei. Kepler încearcă să depisteze planete îndepărtate, din afara Sistemului Solar, prin identificarea punctelor negre de pe suprafaţa luminoasă a stelelor, puncte ce apar atunci când planetele trec prin dreptul uriaşilor aştri plasmatici. Folosind această metodă, Kepler a înregistrat foarte multe succese de la lansarea lui, în aprilie 2009, şi până astăzi. Cercetătorii responsabili de telescop au anunţat deja descoperirea - confirmată - a opt exoplanete şi existenţa probabilă a alte 700. În luna iunie a anului trecut, aceiaşi cercetători au declarat că nu vor face publice informaţii referitoare la cele mai promiţătoare candidate pentru pozitia de "Pământ-geamăn", până când nu le vor verifica amplu. Data anunţată de ei pentru dezvăluirea acestor date este februarie 2011.
Începe era spaţială comercială
După ce a ţinut prima pagină a presei internaţionale în decembrie 2010, prin lansarea, cu succes, a capsulei de testare Dragon, SpaceX - agenţie spaţială privată - ar putea aduce în atenţie una dintre cele mai aşteptate "veşti spaţiale" din 2011 - continuarea privatizării zborului spaţial. Noul an va aduce finalizarea testării capsulei Dragon, menită să transporte echipamente sau astronauţi la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, şi încheierea probelor pentru racheta Falcon 9. Prima misiune plătită de guvern a lui SpaceX pentru Falcon 9 va consta în livrarea satelitului de cercetare şi comunicaţii CASSIOPE pe orbita Pământului. La scurt timp după acest episod, atât Falcon 9, cât şi Dragon vor desfăşura misiuni de livrare a proviziilor către Staţia Spaţială Internaţională.
Spaţiul pentru turişti
Tot în 2011 este posibil ca nava spaţială suborbitală pentru turişti marca Virgin Galactic, transportată spre înălţimi de nava-mamă WhiteKnightTwo, să îşi încheie ciclul de testări. În cadrul zborurilor comerciale, angrenajul format din cele două vehicule aeriene va decola de pe o pistă a Aeroportului Spaţial America şi va urca până la altitudinea de aproximativ 15.000 de metri. Nava-mama va elibera atunci aeronava SpaceShipTwo, iar motoarele acesteia din urmă se vor activa spre a o purta în spaţiu. Secvenţa de lansare va replica, întrucâtva, misiunea aparatului X-15, prima aeronava cu aripi ce a întreprins un zbor sub-orbital. Un bilet pentru o asemenea cursă va costa 200.000 de dolari. Virgin Galactic refuză publicarea unei date precise când va începe plimbarea până la frontiera spaţială a clienţilor săi plătitori, dar unii oameni speră să vadă acest vis implinit până la finele lui 2011.
Noapte bună, Space Shuttle
În 2011, vehiculele programului spaţial NASA Space Shuttle vor fi, după numeroase misiuni şi succese, retrase din "exerciţiul funcţiunii". Aeronava Endeavour este programată să decoleze de la Centrul Spaţial Kennedy pe 1 aprilie, în ceea ce va reprezenta ultima misiune oficială a programului, cu indicativul STS-134. Chiar dacă NASA va decide să mai adauge încă un zbor - STS-135 - navei sale, 2011 va marca oricum 30 de ani de program Shuttle, care a început cu STS-1 şi cu decolarea navei spaţiale Columbia la 12 aprilie 1981. A fost o adevărată aventură.
Sursa foto: NASA
Abonați-vă la:
Postări (Atom)